Primarul de Sânmartin, Cristian Laza: „Ne descurcăm mai bine decât dacă am fi cartier al Oradiei”

Cristian Laza (44 ani), primarul comunei Sânmartin, și-a câștigat primul mandat, în iunie 2016, la o diferență de numai 26 de voturi. Fost liberal trecut la PSD, acesta a intrat în cursă ca exponent al curentului împotriva unificării Sânmartinului cu Oradea și l-a învins la limită pe obositul primar Lucian Popuș, susținut de PNL.

După prestația din primii 4 ani, în 2020 și-a câștigat al doilea mandat adunând peste 66% din voturi, iar acum candidează pentru a treia oară la conducerea comunei din vecinătatea Oradiei, la capătul unui mandat marcat de multe proiecte și lucrări, inclusiv în stațiunile Băile Felix și 1 Mai. „Pentru Sânmartin a fost un câștig că nu s-a unificat cu Oradea”, susține, răspicat, Cristian Laza.

- Care a fost valoarea totală a proiectelor puse în operă în actualul mandat și care au fost principalele obiective vizate?

- Proiectele puse în operă în Sânmartin au ajuns undeva la 45 milioane euro. Vorbim aici de modernizarea stațiunilor Băile Felix și Băile 1 Mai, reabilitarea termică a peste 20 de blocuri, introducerea rețelelor de gaz în comună, construirea unei școli și a unei grădinițe noi. Mai avem reabilitări de unități de învățământ, amenajarea unui punct de atracție turistică cu turn de belvedere în Betfia, introducere de rețele de canalizare și apă și multe altele...

300.000 de turiști anual

- În ce măsură aceste investiții au crescut standardul și calitatea vieții locuitorilor din satele aparținătoare?

- Astăzi, localnicii beneficiază de toate utilitățile, de la apă și canalizare la drumuri, iar rețeaua de gaz este introdusă în proporție de 60% în Sânmartin, așa că, cu siguranță, standardul de viață a crescut. Comuna este puternic urbanizată, dar își păstrează în continuare farmecul prin satele sale.

- Tot mai multă lume, și localnici și turiști, observă o schimbare radicală a aspectului stațiunilor Băile Felix și 1 Mai. Cum s-a întâmplat asta și ce mai urmează?

- Am investit circa 15 milioane euro în reabilitarea celor două stațiuni, majoritatea din fonduri europene. Grație acestui fapt, stațiunea Băile Felix a și fost desemnată, într-o competiție organizată de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, a doua în topul „Destinația anului”, după Bran, întrecând Mamaia, Sinaia sau Brașov.

În ceea ce privește planurile de viitor, vreau să construim un aquapark pe cele 10 hectare de teren deținute de Primărie între Băile Felix și Băile 1 Mai. Dintre cele 30 milioane euro, cât ar fi investiția, am putea atrage 10 milioane euro din fonduri europene. Sigur, am face investiția pe etape, aceasta urmând să se autofinanțeze.

În plus, vrem să preluăm în vara aceasta de la SC Turism Felix cele 4 hectare de parc din centrul Felixului pentru a-l reabilita și pentru a amenaja aici, departe de mașini, o promenadă, paralelă cu cea abia dată în folosință. Tot pe fonduri europene vrem să întubăm pârâul Hidișel, să amenajăm de-a lungul lui o promenadă cu foișoare până în Băile 1 Mai și să finalizăm lucrările de reabilitare a acesteia. Anul trecut am ajuns, în premieră, la un total de 300.000 de turiști. Vrem să atragem și mai mulți...

Buget triplat

- În ce măsură se simte această creștere a atractivității turistice în bugetul comunei Sânmartin?

- Veniturile din taxa de turism, care înainte aproape că nu se încasa, au ajuns la 150.000 euro pe an. Folosim acești bani pentru promovarea stațiunii și organizarea a peste 20 de evenimente, începând de la Festivalul Waves la Festivalul Național de Folk. În total, veniturile proprii ale comunei au urcat undeva la 20 milioane lei pe an, iar, prin atragerea de fonduri europene și guvernamentale, bugetul local aproape că s-a triplat, de la 83 milioane lei în 2022 la peste 200 milioane lei în 2023.

- Care este relația Primăriei cu SC Turism Felix, principalul operator turistic din comună?

- SC Turism Felix aduce comunei Sânmartin undeva la 30% din veniturile proprii, așa că avem o relație bazată pe mult respect. Dl Florin Serac, care a condus 20 de ani societatea, până în luna mai, când a ieșit la pensie, a avut o contribuție esențială la dezvoltarea stațiunii, fapt pentru care îi sunt recunoscător, iar cu noul director, Răzvan Pârjol, avem o relație bună. În fond, avem un interes comun: atragerea de turiști și dezvoltarea celor două stațiuni.

- Ce se poate face pentru determinarea proprietarilor de terenuri și clădiri, cum ar fi vechile hoteluri din Băile Felix, să investească în modernizarea lor?

- Suntem în curs de finalizare a unui regulament pentru supraimpozitarea clădirilor și a terenurilor neîngrijite. Va intra în dezbaterea Consiliului Local undeva în iulie, pentru ca proprietarii să poată fi supraimpozitați de anul viitor cu 500%. Hotelurile Someșul, Unirea, Crișana și Muncel vor trebui reabilitate. Am discutat deja cu proprietarii acestora, care au promis că le vor reabilita. Nu am făcut până acum demersuri pentru supraimpozitări, fiindcă și Primăria avea încă de lucru în stațiune și ar fi fost nefiresc.

Se poate vedea...

- În campanie au apărut critici vizând managementul Primăriei. Pe de o parte, legate de utilizarea fondurilor, pe de alta cu privire la încărcarea schemei de personal. Ce aveți de spus în apărare?

- Situația financiară a comunei este stabilă, în condițiile în care avem investiții fără precedent. Când ai în paralel peste 100 de investiții, e inevitabil să îți faci datorii. Concret, avem de încasat fonduri europene și guvernamentale de peste 11 milioane lei pentru lucrări deja făcute. Dacă nu făceam credite-punte, ca să plătim lucrările, urmând să ne recuperăm banii prin proiecte, n-ar fi stat niciun privat să lucreze pentru comună pe banii lui. Chiar și așa, făcând abstracție de creditele pentru proiectele europene, gradul de îndatorare al comunei este sub 10%, mult mai mic decât al altor primării, și cu mult sub pragul legal de 30%.

În ceea ce privește structura de personal, Primăria Sânmartin lucrează cu 58 de persoane, în condițiile în care are peste 120 de proiecte în diferite stadii de implementare. Pe lege, raportat la populație, Primăria ar putea avea 70 de angajați. Sigur, mai sunt 40 de măturători și 18 constructori, care lucrează însă la două societăți din subordinea Consiliului Local, nu în Primărie. Probabil unii candidați și-ar dori să externalizeze aceste activități în favoarea „firmelor de casă”, dar pentru Sânmartin nu ar fi niciun câștig ca locuitorii să plătească triplu pentru curățenie sau izolarea termică a blocurilor...

- Ce le puteți spune opozanților politici care susțin că „se putea face mai mult și mai bine”?

- PNL, prin domnii Dorel Crăciun și Lucian Popuș, a condus timp de 16 ani Primăria Sânmartin. În acest răstimp, liberalii nu au izolat nici măcar un bloc, au lăsat școlile neîngrijite, cele două stațiuni în abandon și nu au investit deloc în rețele... Avem poze, se poate vedea. Noi, în schimb, am accesat tot ce se putea accesa, am reabilitat stațiunile și am construit școli și grădinițe. Și asta se poate vedea...

Referendumul, un mare câștig

- Cum colaborați cu reprezentanții CJ Bihor și ai Primăriei Oradea, principalele „motoare” economice ale județului? Nu au trecut încă ecourile eșecului referendumului privind unificarea comunei cu Oradea. E bine că a căzut? Vă descurcați mai bine singuri?

- Pentru binele cetățenilor din Sânmartin colaborăm instituțional, normal, atât cu reprezentanții CJ Bihor, cât și cu cei ai Primăriei Oradea. Nu trebuie nici să ne bem cafeaua dimineața, nici să ne facem vizite după program ca să lucrăm în folosul cetățenilor. Faptul că referendumul pentru unificarea cu Oradea a căzut a fost un mare câștig pentru Sânmartin. Pentru că am rămas comună, ulterior am putut beneficia de finanțările destinate domeniului rural, am putut asfalta 60 kilometri de drum, am izolat blocuri și am reabilitat Băile Felix și Băile 1 Mai din fonduri europene. Ne descurcăm mai bine decât dacă am fi un cartier al Oradiei.

- Tocmai s-a inaugurat centura Sânmartinului, realizată de CJ pe fonduri europene, fără tăieri de panglici. Dacă ar fi fost o ceremonie, ar fi trebuit să apăreți și dvs. în poză?

- Nu aveam pretenția să fiu în poza respectivă. Chiar dacă am fost parteneri în realizarea acestui drum, munca a fost depusă de CJ Bihor și de CNAIR. Asta este o dovadă a faptului că avem o colaborare instituțională corectă și că ne dorim, cu toții, binele comunităților noastre.

- Ce planuri aveți în plan politic? Acum, că PSD a „întinerit” și se simte o tendință de reformare, care ar fi rolul și poziția dvs.?

- Venirea domnului președinte Aurel Mohan la conducerea filialei bihorene a PSD a adus nu doar un aer proaspăt, dar și liniștea dorită în partid. Am o relație foarte bună cu dl Mohan și, dacă are nevoie de experiența mea, îi stau la dispoziție. Am tot spus: nu am avut niciodată intenția de a candida pentru președinția filialei.