Întrucât cea mai fierbinte temă a zilei este alegerea președintelui pentru un mandat de 5 ani, este important de știut ce poate și ce nu poate face președintele.
În primul rând, președintele este cel care desemnează candidatul la funcția de prim-ministru, în urma consultărilor cu partidele politice. Odată însă ce prim-ministrul este numit, ca efect al acordării votului de investitură de către parlament, acesta devine practic „șeful” administrației din România.
Primul-ministru este singurul care decide cu privire la revocarea miniștrilor din guvern, președintele fiind obligat doar să „oficializeze” deciziile premierului. Totuși, în cazul numirii unui nou ministru în locul celui revocat, președintele are dreptul să se opună doar la prima nominalizare.
Guvernul este condus de primul-ministru, care ia singur deciziile, chiar și în ședințele în care poate participa președintele României. Pe de altă parte, primul-ministru poate fi „demis” doar de parlament, și nu de președinte.
Președintele are atribuții reale doar în domeniul politicii externe, fiind principalul reprezentant al statului român în relațiile internaționale și în domeniul apărării naționale, prin intermediul Consiliului Suprem de Apărare al Țării.
Președintele numește o dată la trei ani câte un judecător la Curtea Constituțională și acordă gradele de general și mareșal. De asemenea, președintele acordă decorații și poate dispune grațierea unor persoane condamnate de justiția penală.
O prerogativă importantă a președintelui este dreptul de a refuza promulgarea legii adoptate de către Parlament. Președintele poate retrimite legea, o singură dată, în parlament, cu observații, sau poate sesiza Curtea Constituțională în cazurile în care apreciază că legea adoptată este neconstituțională, amânând cel puțin legile adoptate de o majoritate de altă culoare politică.
Președintele are atribuții crescute în caz de stare de război sau de urgență, astfel cum am văzut în pandemie.
Dincolo de atribuțiile constituționale, rolul președintelui este acela de simbol, similar regelui din sistemele monarhice. Doar că, în sistemele republicane, simbolul trebuie schimbat la un anumit interval de timp. De menționat, însă, că o persoană nu poate deține decât maximum două mandate succesive, ca președinte.
În exercitarea corectă a mandatului de președinte, persoana respectivă trebuie să fie un factor de echilibru și stabilitate. Să sperăm că așa va fi și cea pe care o vom alege când va fi să alegem...
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.