Preşedintele CRSE Munţii Apuseni, Florin Budea: "Tot ce faci pentru natură faci pentru copiii şi nepoţii tăi"

Una dintre cele mai vechi organizaţii de mediu din Bihor, Centrul Regional de Supraveghere Ecologică Munţii Apuseni, promite să reînvie.

După câţiva ani de inactivitate, ONG-ul are din luna ianuarie un nou preşedinte. Vechi jurnalist cu preocupări ecologiste, Florin Budea îşi doreşte ca asociaţia pe care o conduce să vegheze la protejarea mediului în judeţ, să-i înveţe pe oameni de ce este nevoie de ecologişti, dar şi să tragă de mânecă autorităţile locale atunci când acestea uită că omenirea va avea un viitor sănătos doar ocrotind natura.

Câine de pază

- Care este menirea şi rolul CRSE?

- S-a înfiinţat în 2004, ca o federaţie a organizaţiilor de mediu din zona Munţilor Apuseni, şi şi-a propus atunci - şi vrea şi azi - să fie un "watchdog", un câine de pază pe chestiuni ce ţin de protecţia mediului.

- Ce realizări are acest ONG?

- S-a remarcat în cel puţin două campanii de succes: "Un singur Padiş verde", meritul fostului preşedinte Mihai Togor, care a salvat Padişul de dezvoltarea unei staţiuni, şi campania pentru salvarea de la tăiere a copacilor de pe malul Crişul Repede. Aceasta a fost însă o reuşită parţială, pentru că am fost trădaţi de aliaţii noştri politici şi s-au realizat ziduri din beton, care fac ca apa care se infiltrează la rădăcinile sălciilor să fie mult mai puţină. Aşa se întâmplă când facem lucruri fără să le gândim în profunzime! Să faci ecologie înseamnă să fii atent la tot ceea ce se întâmplă în jur. Sunt ţări care fac eforturi foarte mari pentru a repune în drepturi natura, inclusiv dărâmă diguri pentru ca râurile să curgă pe vechile lor albii.

- Ce are de făcut azi o organizaţie de mediu în România?

- Să sesizeze autorităţile atunci când lucrurile nu merg într-o ordine firească, să fie acel personaj care ia atitudine atunci când unii, din necunoştinţă, indiferenţă sau frică, tac.

"Progresul nu înseamnă să distrugi"

- V-aţi pronunţat împotriva proiectului de amenajare a unei linii de tramvai pe malul Peţei, iniţiind şi o petiţie în acest sens. De ce?

- Mi-au cerut să fac ceva doi cetăţeni care locuiesc pe strada Făgăraşului. Din nefericire, la vremea respectivă masterplanul era deja aprobat de Consiliul Local. Dar, la fel ca dumnealor, cred că e păcat să stricăm liniştea de acolo. Domnul primar Ilie Bolojan a promis că va face din Peţa un coridor verde. Dacă promiţi, este frumos să te ţii de cuvânt. Sunt şi o mulţime de copaci acolo, pe care nu-i văd bine. Nu pot să cred că progresul înseamnă să distrugi.

- Sunteţi unul dintre puţinii ecologişti care reclamă pe Facebook toaletări sau tăieri de arbori din oraş, de fiecare dată când apar. Unde greşeşte Primăria? N-ar trebui să taie niciun copac?

- Nimeni nu e absurd, eu ştiu copaci uscaţi care ar trebui tăiaţi, dar de care nu se atinge nimeni. Probabil că Primăria a greşit când a selectat firma cu care lucrează. Senzaţia mea este că oamenii ăştia sunt plătiţi la volum şi taie ca să-şi câştige banii.

- Ce-i de făcut cu orădenii care cer ca arborii să fie doborâţi?

- Pe domeniul public, autoritatea şi responsabilitatea este exclusiv a Primăriei. Orădenii cer, dar Primăria poate să-i refuze.

"Fără copaci, ne va mânca praful"

- În timp ce în Oradea vigilenţa ecologiştilor, atâţia câţi sunt, este maximă şi sonoră, în Bihor se rad munţi întregi fără ca cineva să se opună. Cum vă explicaţi?

- Este o incapacitate administrativă, suntem prea puţini şi nu facem faţă. În plus, şi legea este păcătoasă. Se taie excesiv, dar legal.

- De altfel, pare că nici Oradea nu are o mişcare ecologistă, ci câţiva luptători ce pot fi catalogaţi drept "talibani". De ce?

- Mişcarea a fost compromisă de indivizi care nu aveau nici în clin, nici în mânecă cu ecologia. Tinerii de azi nu sunt interesaţi pentru că nu ştiu cât de frumoasă poate fi natura. Nu este bine că se întâmplă aşa, dar nu poţi să aduci pe nimeni cu forţa. La un moment dat, sper eu, mai mulţi oameni îşi vor da seama că tot ce faci pentru natură faci pentru copiii şi nepoţii tăi.

- Oradea are destule spaţii verzi? Ce propuneri aveţi în acest sens?

- În principal, ar trebui să nu distrugem spaţiile verzi pe care le avem, să nu tăiem copacii, să asigurăm spaţii verzi când construim un cartier. De exemplu, pentru viitorul cartier Ceyrat pârâul Peţa, dacă ar fi lăsat aşa cum este azi, ar putea fi spaţiul verde de care zona are nevoie. Fără copaci, ne va mânca praful.

Dezvoltare, dar nu în direcţia bună

- Cât de curată vi se pare Oradea?

- Nu aşa de curată precum apărea recent într-un clasament naţional, dar mai curată decât pe vremea vechii administraţii Filip. S-au făcut lucruri în acest sens, dar nu cred că s-au comunicat eficient variantele de colectare a deşeurilor.

- Cum vedeţi evoluţia oraşului în ultimele două decenii?

- Oraşul a evoluat, dar mie personal nu-mi place direcţia. Nu mi-aş dori pentru Oradea modelul de dezvoltare al Clujului, care tinde să devină un Bucureşti, mie îmi plac orăşelele liniştite. Mi-aş dori o strategie coerentă, pentru că s-au făcut foarte multe în oraş, dar într-un soi de dezvoltare cu orice preţ.