Un raport al Gărzii de Mediu Bihor privind importul de deșeuri prin județ - după ce numărul depozitărilor ilegale „a explodat” și aproape 2.000 tone de gunoaie au ajuns în județ - l-a determinat pe prefectul Dumitru Țiplea să ia poziție fermă pe subiect, chiar dacă documentul este unul deocamdată preliminar.
În reuniunea de joi a Colegiului Prefectural, Țiplea i-a cerut șefului ABA Crișuri, Pásztor Sándor, care este și consilier al ministrului Mediului, Tánczos Barna, să-și folosească poziția pentru ca propunerile de modificări legislative pe care i le-a înaintat acestuia la începutul săptămânii să fie adoptate cât mai rapid, cu atât mai mult cu cât este vorba despre modificări ușor de făcut, prin ordine de ministru și Hotărâri de Guvern, nu complexe, prin legi și pachete de legi, așa încât fenomenul importării și depozitării ilegale a deșeurilor să fie stopat.
„O explozie”
La reuniunea de joi a Colegiului Prefectural, structură formată din șefii instituțiilor guvernamentale deconcentrate din județ, prefectul Dumitru Țiplea a pus pe ordinea de zi, între altele, problema măsurilor și proiectelor în derulare pe care aceste instituții le au în vederea creșterii gradului de protejare a mediului, începând de la reducerea consumurilor de carburanți ori utilizarea iluminatului cu LED-uri până la gestionarea deșeurilor „interne” și posibilitatea refolosirii unor materiale.
În acest context, prefectul a anunțat că Garda de Mediu Bihor a pregătit un raport preliminar cu privire la o problemă tot mai spinoasă pentru județ, și anume înmulțirea de la 10 la 65 a depozitelor de deșeuri importate din state comunitare, însă nu în vederea reciclării, cum ar fi normal, ci mai degrabă pentru depozitarea lor, în cele mai multe cazuri ilegală, inclusiv prin „pasarea” materialelor uzate de la o firmă la alta până li se pierde urma, consecința ultimă fiind poluarea solului, apelor și aerului din cauza acestora. „Au fost 10 depozite autorizate, acum sunt 65, ne-am întrebat de unde explozia asta. Eu, unul, nu pot fi de acord ca România, Bihorul, să devină o groapă de gunoi a Europei”, a spus prefectul.
Un munte de gunoaie importate ilegal
Reprezentanta Gărzii de Mediu Bihor care a dat detalii pe acest subiect, comisarul Monica Crișan, a precizat că instituția a început controale la toate cele 65 depozite de deșeuri importate, până acum fiind făcute verificări la 6 dintre ele, din care 3 soldate cu amenzi contravenționale însumând 260.000 lei.
Potrivit raportului parțial, comisarii de mediu au verificat în ultimele două luni 472 transporturi cu diferite tipuri de deșeuri, în cazul a 21 din acestea nepermițând intrarea în țară a camioanelor în care erau încărcate, dar pentru 451 transporturi a fost permisă „pentru că respectau normele privind transferurile de deșeuri” intracomunitare.
Din acest total, doar 9 transporturi au rămas pe teritoriul județului Bihor, pentru restul fiind emise notificări către autoritățile din județele de destinație așa încât să poată fi urmărit traseul lor.
Comisarul de mediu a precizat că nu mai puțin de 1.967 tone de deșeuri au fost „introduse ilegal în județul Bihor”, astfel că, pe lângă amendarea contravențională, Garda de Mediu a făcut și două sesizări penale, pentru depozitările ilegale din Sâniob și Leș, plus alte cinci pentru elucidarea modului în care s-au făcut transferurile ilegale de deșeuri.
Invitație la ”trafic” de influență
În condițiile în care la începutul acestei săptămâni, când ministrul Mediului, Tánczos Barna, a fost în Bihor, i-a înaintat o serie de propuneri legislative care ar stopa sau diminua semnificativ importarea deșeurilor, prefectul Dumitru Țiplea i-a cerut directorului Administrației Bazinale de Apă Crișuri, Pásztor Sándor, prezent la reuniunea Colegiului Prefectural în această calitate, să își folosească relația cu acesta pentru ca respectivele modificări să fie adoptate cât mai rapid.
„În baza relației pe care o aveți, vă invit să stați cu diligențele pe Minister, pentru modificarea legislației, sunt Hotărâri de Guvern și ordine de ministru care pot fi modificate rapid”, a spus prefectul.
Țiplea a amintit, sintetic, ce anume vizează propunerile de modificări legislative: obligarea agenților economici care depozitează deșeuri să amenajeze platforme betonate (pentru a nu exista scurgeri care să afecteze solul și apele freatice) și la împrejumuirea depozitelor (pentru ca deșeurile să nu fie împrăștiate de animale și de vânt pe alte suprafețe), interdicția de importare a deșeurilor care pot fi „pasate” între colectori până li se pierd urmele și reglementarea posibilității de importare doar a deșeurilor reciclabile și doar către reciclatori, importarea doar prin punctele vamale unde există specialiști apți să le verifice, reglementarea unor sancțiuni suplimentare care una scriu în acte și alta au în camioane, dar și înființarea unui sistem informatic integrat (astfel încât datele introduse de o Agenție județeană pentru Protecția Mediului să fie accesibile și celorlalte, precum și Gărzii de Mediu).
„Optimizare” a personalului în deconcentrate
La ședința de joi a Colegiului Prefectural, Țiplea a pus în dezbatere și necesitatea unor analize a resurselor umane din instituțiile deconcentrate, afirmând că „în unele instituții personalul are o încărcătură mai mică (n.r. – volum de muncă mai mic), în altele mai mare”, astfel că le cere șefilor acestor instituții date despre situația angajaților, „pentru a vedea ce putem optimiza, pentru că de la resursele umane pleacă totul”. În baza analizei, Prefectura va propune „ajustări”, a precizat și subprefectul Dan Palaghianu.
De asemenea, prefectul și-a repetat solicitarea ca instituțiile guvernamentale deconcentrate să ia măsuri pentru așa numita „reducere a poverii administrative” în conformitate cu Programul de guvernare 2020 – 2024, în sensul extinderii paletei de servicii pe care instituțiile le oferă digitalizat, așa încât cetățenii să nu mai fie puși pe drumuri, iar cheltuielile administrative să fie reduse.
În acest sens, fostul prefect Ioan Mihaiu, directorul Administrației Județene a Finanțelor Publice, șeful Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă, Bekesi Csaba, și directoarea Agenției Județene pentru Inspecție și Prestații Sociale, Gabriela Iova, au prezentat măsurile luate pentru extinderea serviciilor online, toți trei admițând că pandemia a accelerat procesele începute până anul trecut. De exemplu, dacă la finele anului 2016 în Bihor erau înregistrate în Spațiul Virtual Privat al Fiscului doar 5.000 de persoane fizice, în prezent numărul a crescut la peste 50.000, astfel că aceste persoane comunică acum cu Fiscul online, fără a fi nevoite să se prezinte la sediul AJFP Bihor din Centrul Civic.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.