Primarii comunelor Rieni, Pietroasa, Buntești, Drăgănești și Lazuri de Beiuș, primele dintre cele 14 membre ale ADI Gaz Sud, au prezentat marți proiectul de 77,41 milioane lei recent câștigat cu fonduri europene pentru a-și înființa o rețea de gaz pe care și-o doreau încă din 2016.
Între pățanii se numără și „țeapa” dată de fosta conducere a Consiliului Județean Bihor, care le-a promis jumătate din suma pentru studiul de fezabilitate, fără să se țină de cuvânt.
3.349 racorduri în 30 de sate
La trei zile după ce au fost înștiințați că proiectul pentru înființarea rețelei de gaz depus încă din decembrie 2020 de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Gaz Sud, în care sunt membre 14 comune și municipiul Beiuș, a fost declarat eligibil cu punctaj maxim de către Autoritatea de Manangement de pe lângă Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, o parte dintre primarii acestor unități administrativ-teritoriale s-au întrunit într-o ședință a Adunării Generale a Acționarilor, pentru a discuta ce au de făcut după aprobarea proiectului în valoare de 77,414 milioane lei, cel mai consistent pe care l-au avut vreodată.
Într-o conferință de presă ulterioară reuniunii AGA, primarii celor 5 comune beneficiare ale proiectului în prima etapă l-au prezentat și presei, explicând că în cadrul acestuia vor fi construiți 114,86 kilometri de conducte, la care vor fi racordate gratuit 3.349 gospodării din 30 de sate: Chișcău, Cociuba Mică, Gurani, Pietroasa, Valea de Jos, Sudrigiu, Rieni, Petrileni, Ghighișeni, Cucuceni, Buntești, Brădet, Lelești, Poienii de Jos, Poienii de Sus, Stâncești, Dumbrăveni, Mizieș, Livada de Beiuș, Grădinari, Drăgănești, Păntășești, Păcălești, Sebiș, Țigăneștii de Beiuș, Belejeni, Lazuri de Beiuș, Cusuiuș, Băleni și Hinchiriș.
„Să le dau lemne”
„Merită să se știe pașii pe care i-am făcut și problemele de care a trebuit să trecem”, a spus primarul din Rieni, Gheorghe Bota, cel care în 2017 a avut ideea ca mai multe comune din Depresiunea Beiușului să se asocieze pentru a-și face rețea de gaz, în condițiile în care o magistrală era oprită nu departe de Beiuș, paralelă cu DN 76.
„De prin 2016 nu era zi să nu vin în Primărie și să nu aștepte oameni să le dau lemne”, a povestit edilul, unul dintre cei mai longevivi din Bihor, aflat în funcție din 2008. Bota a povestit cum a făcut o mulțime de drumuri în Capitală, dar și la Mediaș, unde este sediul companiei naționale Transgaz, să ceară sprijin pentru organizarea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară, singura formă prin care primăriile puteau încerca să ajungă la gaz.
„Chiar dacă avem păduri aproape, se știe că lemnele de foc sunt tot mai puține și se scumpesc și ele. Oamenii au început să ceară și gaz”, a explicat primarul motivul „saltului” de la combustibilul tradițional la cel care, deși mai scump, asigură „un nivel de confort și de civilizație” mai mari.
„Noi nu plătim...”
Bota a amintit că ADI Gaz Sud Bihor a fost înființată în 2017 de către reprezentanții a 11 administrații locale dintre Beiuș și Ștei, un an mai târziu aderând și comunele Șoimi, Curățele, Tulca și Tinca.
„Nu aveam nicio experiență în domeniul gazului și nici nu am făcut angajări, toate serviciile le-am externalizat. În 2018 am făcut o licitație pentru studiul de fezabilitate al proiectului, la care s-au prezentat trei firme. Problema era din ce să plătim, că valoarea era de cam 2 milioane lei. Am avut discuții cu Consiliul Județean, președintele de atunci Pásztor Sándor ne-a promis că o să dea județul jumătate din sumă, s-a făcut și o Hotărâre de Consiliul Județean pentru asemenea obiective. În primăvara lui 2019, aveam contractul pentru SF, apoi trebuia plătită factura. Când am mers la dl. Pásztor să-i spun „vă rog să ne dați banii promiși”, dl. Adi Simon (n.r. – șeful de cabinet al fostului președinte al CJ Bihor) a răspuns „Păi, știți, noi nu plătim decât când e gata proiectul”. Așa a fost cu promisiunea de la CJ...”, a dezvăluit primarul comunei Rieni despre cum s-a ținut de cuvânt fosta conducere a județului.
5 din 15, restul pe Anghel Saligny
Bota a relatat și despre felul în care, după alegerile din toamna lui 2020, actualul președinte al CJ Bihor, Ilie Bolojan, i-a recomandat să pregătească proiectul înființării rețelei de gaz pentru a-l depune în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare după ce ministrul orădean de atunci al Ministerului Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a obținut pentru prima - și până acum singura - oară bani nerambursabili de la UE pentru astfel de proiecte.
Edilul din Rieni a explicat că, pentru a obține un punctaj cât mai mare, proiectul a vizat în această etapă doar 30 de sate din cele 5 comune, urmând ca pentru celelalte membre ADI Gaz Sud să depună proiecte fie într-o sesiune următoare, tot pe bani europeni, dacă va mai exista, fie în cadrul Programului Național de Investiții Anghel Saligny.
Gheorghe Bota și-a amintit și că, deși proiectul a fost depus pe 17 decembrie 2020, termenul limită a fost prelungit pe neașteptate până pe 31 decembrie 2020, astfel că la Ministerul Fondurilor Europene pentru cei 235 milioane euro au concurat, în final, 235 proiecte și nu puțin peste 100, câte erau inițial.
„Evaluarea a durat un an și o lună. Multă lume ne spunea să uităm de proiectul ăsta...”, a spus primarul, fără a-și ascunde satisfacția că pe 5 februarie 2022 proiectul a fost declarat eligibil cu punctaj maxim, la fel ca și celălalt admis din Bihor, al Asociației Zonei Metropolitane Oradea, pentru introducerea gazului în comunele Nojorid, Oșorhei și Paleu.
„Zona va fi mai atractivă”
Chiar dacă prețul gazului a luat-o razna în ultimele trei luni, edilii din ADI Gaz Sud Bihor sunt convinși că proiectul pentru introducerea rețelelor de gaz în comunele lor va fi unul de succes.
„Și dacă se dublează prețul gazului acum, tot se va stabiliza, dar și piața lemnului este relativă. Azi e 500 lei metrul cub de lemne pentru foc, ca să nu mai vorbim de diferența de nivel de civilizație și de confort. La gaz pornești robinetul și ai căldură, lemnul de foc trebuie transportat, crăpat, stivuit, uscat... Lemnele trebuie puse pe foc de câteva ori pe zi, trebuie scoasă cenușa... Dacă aduni costurile, tot acolo ieși”, a socotit primarul de Rieni.
În plus, a atras el atenția, existența rețelei de gaz va spori și atractivitatea economică a zonei, dependentă deocamdată de un singur mare angajator. „Gazul este o plusvaloare, totdeauna când vine un potențial investitor te întreabă de apă, canalizare, curent și gaz. Eu zic că zona va fi mai atractivă pentru firme”, a spus și edilul comunei Buntești, Sorin Degău.
Proiectul pentru introducerea rețelelor de gaz în comunele Rieni, Pietroasa, Buntești, Drăgănești și Lazuri de Beiuș va continua cu licitarea proiectării și execuției acestora, astfel încât în următoarele 6 luni să poată încep realizarea efectivă a rețelelor care - teoretic - ar trebui să fie finalizate până în decembrie 2023, dacă termenul nu va fi prelungit, ca multe altele în proiectele europene, prin așa numita fazare pentru următorul exercițiu financiar european.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.