URMĂREȘTE-NE PE
MIERCURI, 05 FEBRUARIE 2025
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
În sfârșit, Primăria se apucă de proiectarea reabilitării și extinderii Stadionului Tineretului. Vreme de mulți ani baza sportivă a rămas la stadiul anilor 70, doar că ceva mai dărăpănată. De altfel, multe obiective au căzut pradă, în toată țara, lipsei de bani sau nepăsării, pentru că patrimoniul aparține diverselor ministere incapabile să acceseze fonduri europene.
Zic şi eu
Adrian Cris
De vinerea trecută numai proștii, conspiraționiștii și haterii mai pot spune că șeful DGASPC Bihor, Călin Puia - despre care BIHOREANUL a dezvăluit că a patronat furtul unor mari cantități de carne de bizon donate pentru centrele de copii și adulți cu dizabilități, dar transformate în produse din carne de porc, mai ieftine și în cantitate mai mică -, ar fi „ținut în brațe” de cineva, că are „spate” politic, așa cum se laudă, pentru că are carnet de membru PNL (ca și cum în partide, inclusiv în PNL, n-ar fi și lichele).
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre măsurile de reducere a posturilor și eficientizare la Senatul României, care au stârnit vâlvă după ce au fost anunțate de Ilie Bolojan?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Zilele acestea se discută în spațiul public despre demararea, de către unele partide politice, a procedurii de suspendare a Președintelui României. În acest context, este important de înțeles cât de legală (constituțională) și mai ales cât de eficientă poate fi o asemenea procedură.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Exercițiile fizice fac parte din tratamentul diabetului zaharat de tip 2. Activitatea fizică nu înseamnă neapărat sport sau exerciții fizice susținute. Efectele benefice ale activității fizice regulate sunt recunoscute ca efecte sigure asupra sănătății precum și a moralului. Activitatea fizică diminuează insulino-rezistența, determinând o scădere a glicemiei. Pe termen lung reprezintă un real ajutor pentru menținerea greutății sau a pierderii de greutate în cazul obezității, ceea ce se reflectă în diminuarea riscului de complicații cardiovasculare și de hipertensiune arterială, menținerea în formă a articulațiilor și a musculaturii și nu în ultimul rând ameliorarea calității somnului.
31 Martie 2019, 17:30

Poartă spre altă eră: La doi paşi de Oradea, avenul Betfia găzduieşte o rezervaţie paleontologică, cu fosile glaciare şi colonii imense de lilieci (FOTO)

Poartă spre altă eră: La doi paşi de Oradea, avenul Betfia găzduieşte o rezervaţie paleontologică, cu fosile glaciare şi colonii imense de lilieci (FOTO) PERICULOS. Peştera de la Betfia este închisă turiştilor, deoarece accesul este greoi, iar în trecut a fost chiar locul unor tragedii. Primăria Sânmartin caută soluţii pentru a permite turiştilor să coboare în aven, în siguranţă şi fără să deranjeze liliecii
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Mamuţii şi strămoşii calului se plimbau alene pe pajiştile care înconjoară în prezent satul Betfia, din comuna Sânmartin. Se întâmpla acum 2 milioane de ani, dar dovezile au rămas...

La numai 10 kilometri de Oradea, curioşii pot vedea avenul Betfia, o poartă spre istoria omenirii. Locul e protejat, deoarece este un sit fosilifer şi găzduieşte colonii uriaşe de lilieci, cum nicăieri în împrejurimi nu mai sunt. La lăsarea întunericului, mii de lilieci ies grăbiţi parcă din mijlocul pământului şi creează un spectacol uluitor.

Poftiţi la drumeţie!

George Togor, preşedintele Ecotop,La nord de Betfia, pe Dealul Şomleu, orice orădean poate face o drumeţie uşoară, care să-l deconecteze de la stresul urban. Cu maşina ori cu bicicleta, curioşii pot merge la Avenul Betfia, o peşteră căreia mulţi bihoreni îi spun greşit "crater". "Este impropriu denumită crater. Aici nu avem roci vulcanice, ci calcaroase", explică George Togor (foto), preşedintele Ecotop, asociaţie care are custodia acestei arii protejate.

Avenul, cu o adâncime de 86 metri, are două intrări, ambele închise publicului, întrucât sunt destul de periculoase pentru neiniţiaţi. Prima intrare a fost deschisă prin dinamitare în anul 1898, de localnicul Teodor Marta, poreclit Bradea, şi din pricina căruia avenul este cunoscut printre săteni ca "huda Bradii". Prima explorare şi cartare a făcut-o în 1913 speologul Frigyes Ardos, care credea că aici era gura unui gheizer. În anii ’40, locul a fost folosit de nemţi ca depozit de muniţii şi abia în 1969 paleontologii Elena Terzea şi Jurcsák Tibor au concluzionat că este o peşteră care oferă o mărturie despre viaţa de odinioară.

Animale dispărute

Intrarea în peşteră se face printr-un puţ de 54 metri, cu un diametru ce variază între 5 şi 8 metri. După traversarea acestei zone dificile, peştera dezvăluie o sală uriaşă, cu o lungime de 35 metri, care pe o latură se desface în două galerii cu depozite argiloase şi un curs de apă care, la adâncimea de 85 metri, se ascunde ochilor.

În zona de bifurcaţie a galeriilor, cercetătorii au descoperit fosile aparţinând faunei pleistocene, adică din epoca de gheaţă. În total, s-au inventariat peste 200 de specii de vertebrate, printre care o specie de mamut, animal care a fost strămoşul calului de azi (Equus stenonis) şi străbunicul câinelui (Canis moschbachenis). De asemenea, paleontologii au găsit şi fosile ale unei specii de păsări nemaicunoscute (Palergosteon tothi). Întreaga colecţie de vertebrate poate fi văzută la Muzeul Ţării Crişurilor.

Atracţie turistică

Peştera este totodată adăpostul perfect pentru lilieci din 8 specii, toate protejate, iar unele foarte rare, precum liliacul cârn. Primii cercetători au fost convinşi că aici trăiesc milioane de lilieci, însă acum mai sunt câteva mii. "La lăsarea întunericului, sute de lilieci ies deodată din aven. Este un spectacol incredibil, pentru cei care au curaj să privească", spune Togor. Liliecii trăiesc aici tot anul, întrucât peştera este o bună "maternitate", unde puii pot fi crescuţi feriţi de primejdii.

Tocmai pentru a atrage mai mulţi turişti spre această arie protejată, Primăria Sânmartin a lansat recent un proiect prin care urmăreşte şi amenajarea infrastructurii de vizitare. La limita sitului va fi amenajată o parcare, drumul de acces va fi asfaltat şi va fi construită o încăpere anume, în care vizitatorii răbădători să poată observa liliecii. Edilii ar fi vrut să facă şi un tunel prin care turiştii să coboare în aven, dar specialiştii au concluzionat că această construcţie ar fi distrus coloniile de lilieci, aşa că încă sunt în căutarea altor soluţii.

Însă nu doar urmele fosilifere şi coloniile de lilieci fac din Avenul Betfia un loc deosebit, ci şi împrejurimile. Pe lângă pajiştile stepice care înconjoară peştera, la mică distanţă doritorii se pot plimba printr-o pădure de stejar, unde pot observa şi plante rare, precum o specie de brânduşă ori ghimpele pădureţ, monument al naturii. O plimbare aici este o reală desfătare şi, totodată, o dovadă că natura este cel mai bun medicament pentru problemele curente.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
Asta
Se știe de mult. Mă bucur că ați reamintit
Postat 01 Aprilie 2019, 00:28 de Sandu1206
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.817 RON
  • 1 EUR = 4.9769 RON
  • 1 HUF = 0.0122 RON