Plătești și scapi de pușcărie! Noua „evaziune fiscală” în România

În data de 10 mai 2024, Președintele României a promulgat un proiect de lege inițiat în 2023 de doi celebri parlamentari (Ion-Marcel Ciolacu și Nicolae-Ionel Ciucă), prin care se schimbă radical regimul infracțiunii de evaziune fiscală, în sensul în care infractorul va plăti ca să nu mai meargă la închisoare - cu cât va plăti mai târziu, cu atât va plăti mai mult!

În urma promulgării, proiectul de lege devenit Legea nr. 126/2024, care va fi publicată cât de curând și va intra în vigoare, constituind lege penală mai favorabilă și pentru cei care deja sunt judecați sau cercetați pentru această infracțiune.

În esență, noua lege, izvorâtă din foamea de bani a guvernanților noștri, prevede că toți cei care fac evaziuni de până într-un milion de euro vor putea să-și „cumpere” libertatea. Dacă plătesc imediat ce sunt prinși vor scăpa mai „ieftin”, însă dacă plătesc mai târziu „taxa pe libertate” va fi substanțial mărită.

În concret, cei care plătesc prejudiciul în 30 de zile de când se încheie controlul fiscal vor achita o „taxă” suplimentară de 15% din valoarea prejudiciului stabilit, plus dobânzile și penalitățile aferente prejudiciului inițial, iar în schimbul acestei sume Fiscul nu mai are voie să sesizeze organele penale.

Dacă nu se plătește în 30 de zile, statul plusează și cere o „taxă” de 25%, dacă prejudiciul respectiv se achită în perioada derulării urmăririi penale, până la finalizarea acesteia.

Dacă infractorul se încăpățânează, nu-i nimic. „Taxa pe libertate” se majorează la 50% în cazul în care făptașul achită prejudiciul cu dobânzile și penalitățile aferente după trimiterea în judecată, în cursul procedurii de cameră preliminară sau în cursul judecății în primă instanță.

În fine, când perspectiva pușcăriei se apropie, statul ridică substanțial miza și cere, cu tupeu, dublul sumei evazionate pentru a-și arăta clemența față de infractor.

Deși, cu altă ocazie, am salutat politica statului de a pune pe primul loc repararea prejudiciului față de condamnarea la închisoare a unui om, consider că legea aceasta este dincolo de limita rezonabilului.

Prevederile de mai sus, care sunt doar o parte a actului normativ, ne duc la percepția că statul a devenit un cămătar mizerabil, pe care nu-l interesează altceva decât să „înhațe” cât mai mult.

Legea cuprinde, însă, numeroase prevederi discutabile și chiar neconstituționale, pe care le voi prezenta săptămâna viitoare.