Pila lui Odon: Vărul lui Szabo Odon, un istoric controversat, a fost "plantat" la Arhivele bihorene

După ce ex-ministrul de Interne Ioan Rus l-a demis acum două luni pe directorul general al Arhivelor Naţionale ale României, Dorin Dobrincu, iar aceeaşi soartă îl păştea şi pe el, adjunctul Nagy Mihaly Zoltan a recurs la un truc menit să-l scape de excluderea din sistem. Înainte să fie mazilit, s-a cerut în concediu, iar apoi, deşi nu este bihorean, a solicitat detaşarea la Oradea. Explicaţia? Este consătean şi văr cu preşedintele executiv al UDMR Bihor, Szabo Odon, cel bănuit că i-a rezolvat postul.

Mai mult, BIHOREANUL a descoperit că, deşi este un istoric contestat din cauza scrierilor sale cu caracter antiromânesc, Nagy se pregăteşte să devină, tot cu sprijinul UDMR, directorul Arhivelor bihorene. Postură din care, zic unii, nu i-ar fi deloc greu să rescrie istoria după cum îi dictează conştiinţa etnică, nu cea profesională.

Made in Hungary

Nagy Mihaly Zoltan a urcat fulgerător în carieră. După absolvirea liceului în Alba Iulia şi, în 1999, a studiilor superioare la Universitatea din Pecs (Ungaria), a ajuns angajat la Societatea Muzeului Ardelean din Cluj Napoca. A fost făcut direct cercetător ştiinţific, fără să fi parcurs treptele profesionale pe care trebuie să le urmeze orice debutant. Apoi, în 2008, cu sprijinul UDMR, Nagy a parvenit într-o structură guvernamentală, fiind uns consilier superior la Secretariatul de Stat pentru Culte din cadrul Ministerului Culturii.

Cea mai înaltă poziţie a ocupat-o, însă, în februarie 2010, când - fără concurs - a devenit director adjunct al Arhivelor Naţionale ale României, instituţie din structura Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) de o importanţă strategică, dat fiind că este depozitarul celor mai importante acte nu doar cu privire la istoria ţării, ci şi la patrimoniul ei. Iniţial, Consiliul Permanent al UDMR îl anunţase public ca director general dar, în urma negocierilor cu PDL, Uniunea a fost nevoită să cedeze postul democrat-liberalilor, iar Nagy să se mulţumească cu poziţia secundă.

Epurat, dar scăpat

În iunie, ministrul de Interne Ioan Rus l-a zburat pe Dorin Dobrincu de la şefia Arhivelor Naţionale, iar Nagy era şi el pe făraş. UDMR a găsit însă o soluţie pentru a-l păstra "în sistem". Aşa se face că omul a intrat în concediu, iar luna trecută a demisionat din funcţia de la Bucureşti, păstrându-şi astfel statutul de angajat al instituţiei. BIHOREANUL a aflat din surse neoficiale că, la sfatul lui Szabo Odon, preşedintele executiv al UDMR Bihor, cu care este verişor şi consătean, ambii fiind originari din Carastelec (Sălaj), Nagy a devenit beneficiarul unui "transfer în interes de serviciu" la Oradea.

Cum s-a rezolvat problema? Potrivit surselor, şeful Direcţiei Judeţene Bihor a Arhivelor Naţionale, Bujor Dulgău, a fost sunat pe "firul scurt" de un personaj important din MAI care i-a cerut să solicite suplimentarea organigramei cu un post de consilier superior, pe care să vină Nagy. Deşi în sectorul bugetar posturile sunt blocate, directorul s-a supus, trimiţând către MAI o cerere care a fost aprobată. Ce-a urmat a fost o banalitate, Nagy fiind detaşat oficial la Oradea în interes de serviciu cu începere din 1 august, urmând să lucreze efectiv de luni, 13 august.

"O ruşine!"

Aflat în concediu, directorul Bujor Dulgău nu a putut fi contactat pentru a da detalii despre miraculosul transfer. În instituţie, însă, starea de spirit e tensionată de când angajaţii au aflat că Nagy le este coleg, mai ales că, potrivit zvonurilor, după pensionarea actualului director se preconizează ca "ungurul" să fie promovat în locul lui şi să devină, astfel, un personaj decisiv, inclusiv prin prisma accesului la documente ce pot influenţa retrocedarea unor imobile către bisericile maghiare.

O confirmă chiar înlocuitorul lui Dulgău la conducere, inspectorul superior Mihai Georgiţă (foto). "Este o ruşine şi e injust ca cineva să fie numit într-o astfel de funcţie pe criterii politice, nu profesionale. Este un caz unic în istoria Arhivelor, când cineva intră în sistem pe uşa din dos. Oricare altul ar fi dat examene peste examene ca să ocupe un asemenea post. Întreg colectivul este frustrat", zice Georgiţă.

Antiromân?

Nagy este contestat şi profesional. "După el, nordul Transilvaniei se află şi acum sub ocupaţie românească", susţine Vasile Lechinţan (foto), cunoscut istoric clujean, care a studiat scrierile lui Nagy.

"În limba maghiară a publicat volumul «Autonomişti şi centralişti. Transilvania de Nord între cele două ocupaţii româneşti (septembrie 1944 - martie 1945)». Apoi a editat o versiune în limba română din titlul căreia a scos sintagma «ocupaţie românească», dar a păstrat expresia în interiorul cărţii. Acolo zice că Ardealul a fost «dat» României de marile puteri, că era locuit doar «parţial» de români şi descrie cum au fost «ocupate» oraşele Sfântu Gheorghe şi Miercurea Ciuc. Totul de pe poziţia anti-«ocupaţie românească». Interesantă e concluzia finală: vorbind despre «anticentraliştii» maghiari (n.r. - care nu recunoşteau Bucureştiul drept capitală), cu regret faţă de eşecul lor, Nagy arată că «activitatea acestora serveşte şi astăzi ca învăţătură». Altfel spus, invită maghiarii de azi să urmeze exemplul «anticentraliştilor» de atunci", concluzionează Lechinţan.

Teoria conspiraţiei

Un alt istoric, profesorul orădean Mihai Drecin (foto), este convins că detaşarea lui Nagy în Bihor are şi alte mize.

"Nagy vine să consolideze, alături de Szabo Odon, grupul de activişti UDMR care lucrează pentru punerea pe tapet a autonomiei zonei de Nord-Vest a Transilvaniei, pornind de la triunghiul Oradea-Satu Mare-Zalău. În comparaţie cu Ţinutul Secuiesc, care este poziţionat în interiorul ţării, aşa-numita zonă Partium este vizată de autonomiştii maghiari pentru că e mult mai accesibilă, fiind situată pe graniţa cu Ungaria, iar pe acest considerent UDMR speră că obţinerea autonomiei ar fi mai facilă. Toate articolele sale ştiinţifice, scrise în maghiară, au ca subiect ideea autonomiei Transilvaniei, iar traducerile în română nu sună la fel. Frazele delicate sunt aduse din condei în variantele româneşti", acuză Drecin.

Înţelegere cu PDL

Deşi sprijinul de care se bucură din partea UDMR este evident, în discuţia cu BIHOREANUL Nagy a susţinut iniţial că el "nu interferează în niciun fel cu politicul", dar a recunoscut că a ajuns director adjunct la Bucureşti după ce a negociat cu "cei de la Ministerul de Interne". "Nu a fost nevoie de concurs la numire. Am fost numit de ministru (n.r. - pe atunci Vasile Blaga). Nici directorul general (n.r - pus de PDL) nu a dat concurs", a declarat Nagy, fără a detalia cum se negociau funcţiile publice între liderii celor două formaţiuni.

Despre detaşarea sa la Oradea, Nagy afirmă că nu şi-a dorit-o "musai", ci n-a avut de ales. "Nu eu am cerut să fiu mutat aici. Am avut de ales între oricare dintre judeţele ţării. Eu sunt din Sălaj şi am vrut acolo, dar acolo nu am găsit loc". Cât despre suspiciunile de activităţi autonomiste, Nagy a replicat: "Am auzit această glumă. Dar, dacă cineva crede că eu pot face la Oradea mare lucru, se înşală. Eu nu pot să fac politică, darămite altceva. Sunt păreri care nu au legătură cu realitatea".

Vinovat că-i ungur?

Preşedintele executiv al UDMR Bihor recunoaşte că Nagy îi este verişor, dar contestă orice legătură cu numirea ori cu transferul acestuia. "Merita postul! Este de zece ori mai bun profesionist decât mulţi alţii care au ajuns la Arhive prin concurs. Nu mi-a cerut ajutorul, iar dacă mi l-ar fi cerut i l-aş fi oferit bucuros. Dar nu a fost cazul. Mă bucur că un foarte bun specialist vine la Oradea", susţine Szabo Odon (foto).

Liderul UDMR Bihor crede că temerile privind integrarea lui Nagy la Arhivele bihorene sunt nejustificate. "Este omul care s-a bătut pentru ca funcţionarii din sistem să aibă salarii decente. Nu văd care e problema, că vine la Arhive un maghiar?", se întreabă, iritat, Odon. Cât despre teoria lui Drecin, a refuzat orice fel de comentariu: "Lăsaţi-mă în pace cu astfel de prostii!".

Dincolo de declaraţiile oficiale, fapt e că, deşi nu mai este la guvernare, UDMR a reuşit, iată, să-şi păstreze încă un om într-o funcţie cheie, într-un sistem de maxim interes pentru autonomiştii maghiari, atât de interesaţi de rescrierea trecutului. Şi sigur nu degeaba, căci cine stăpâneşte trecutul croieşte şi viitorul...

Nagy Mihaly Zoltan a fost acuzat de presa centrală că este unul dintre promotorii proiectului UDMR de modificare a Legii 16/1996, privind Arhivele Naţionale, în scopul predării arhivelor ecleziastice din administrarea Fondului Arhivistic Naţional al statului către biserici. Cum în Transilvania cei mai "productivi" emitenţi de documente au fost, o bună perioadă, bisericile maghiare, urmarea "retrocedării" arhivelor bisericeşti ar fi, susţin unii istorici, pierderea controlului asupra unor documente unice care atestă existenţa şi continuitatea românilor în Ardeal. Iar de aici şi până la rescrierea istoriei nu ar mai fi decât un pas.

Nagy neagă însă orice implicare în eforturile de schimbare a legii. "Mass-media română a făcut o mare gafă. Nu am fost nici promotorul, nici iniţiatorul modificării legii. A fost o confuzie ori o interpretare tendenţioasă", susţine el. 

În decembrie 2011, proiectul de modificare a Legii Arhivelor Naţionale a fost respins de Curtea Constituţională şi retrimis în Parlament, unde se află şi în prezent.