Piaţa imobiliară din Oradea pune, încet, frână în contextul scăderii numărului de lucrări din domeniul construcţiilor. După boom-ul din 2019, numărul autorizaţiilor de construire eliberate de municipalitatea orădeană a scăzut în 2021 pentru al doilea an consecutiv.
Mai puţine lucrări de construcţii...
"În ceea ce priveşte certificatele de urbanism (n.r. act de informare prin care autorităţile locale stabilesc condiţiile viitoarei construcţii), în 2021 am eliberat cu 13 în plus faţă de anul trecut, în timp ce la autorizaţii de construire (n.r. documentul prin care se avizează parametrii construcţiei) am avut cu 50 – 60 poziţii mai puţin", a declarat arhitectul şef al Oradiei, Radu Fortiş, miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă privind activitatea Direcției Arhitectului Şef în anul 2021.
Potrivit acestuia, numărul autorizaţiilor de construire eliberate în 2021 a scăzut pentru al doilea an consecutiv, cu 6,33% faţă de anul 2020 şi cu 11,8% faţă de media anilor anteriori.
Concret, numărul autorizaţiilor eliberate pentru construcţia de clădiri, reţele şi panouri publicitare a scăzut de la un vârf de 2.822 în 2019, la 2.481 în 2020 şi 2.324 în cursul anului trecut.
O piaţă în "stabilizare"
Arhitectul şef al Oradiei a negat că ar fi vorba de o intrare în declin a pieţei imobiliare. "Nu cred că piaţa imobiliară din Oradea şi-a atins limitele. Am observat însă o stabilizare a numărului solicitărilor, după ce anul 2019 a fost mult mai efervescent", a spus Fortiş.
Potrivit acestuia, "economia încearcă să facă faţă noilor imputuri" după ce domeniul construcţiilor a fost afectat pe de o parte de criza de pe piaţa forţei de muncă şi de scumpirea fără precedent a materialelor de construcţii, iar pe de altă parte de restricţiile impuse pentru limitarea pandemiei de Covid-19.
Spre exemplu, dacă numărul autorizaţiilor de construire emise pentru clădiri a depăşit, cu totul nesemnificativ, cu 1,63% nivelul din 2020, pe lucrările de reţele s-a înregistrat o scădere cu 21,92%.
Mai multă transparenţă!
În ceea ce priveşte activitatea DAS în anul 2021, municipalitatea orădeană a făcut, în premieră, demersuri pentru transparentizarea activităţii Comisiei Municipale pentru Urbanism şi Amenajarea Teritoriului (CMUAT) constituite pentru a dezbate în ședințe săptămânale (foto jos) toate lucrările care se vor desfăşura în oraş.
Proiectele importante luate în discuţie au fost aduse la cunoştinţa orădenilor. "Încercăm prin aceste comunicate de presă să vă împărtăşim viziunea arhitectului-şef de a dezvolta oraşul", a declarat viceprimarul Arina Moş, coordonatorul CMUAT.
Având în vedere experienţa acumulată în ultimul an, Moş a afirmat că "investitorii doresc să îşi maximizeze profitul, construind la indici maximi, în timp ce rolul acestei comisii este de a stopa derapajele urbanistice".
Concret, CMUAT a dezbătut anul trecut 2.589 de documentaţii, pentru care a emis 1.396 de avize favorabile, 901 nefavorabile şi 292 consultative.
Un PUG cu greşeli...
De altfel, anul 2021 a fost cel în care Planul Urbanistic General al Oradiei, elaborat în 2013, a început să îşi arate limitele.
"Principala greşeală a PUG-ului, semnalată de mai multe instanţe, a fost lipsa de predictibilitate. Au fost zone definite în vechiul PUG ca zone de locuinţe individuale care în noul PUG au primit altă valenţă", a explicat arhitectul-şef al Oradiei.
Radu Fortiş a exemplificat arătând că "un cetăţean care şi-a luat un teren ca să îşi construiască o casă în 2014 nu a mai putut să o construiască în 2016".
Orădenii îşi spun părerea
Pornind de la ideea că "strategiile ar trebui să se bazeze şi pe reglementările anterioare, nu să le întoarcă spatele", municipalitatea a încercat să corecteze aceste scăpări prin regulamentele adoptate ulterior şi vrea să le prevină pe viitor printr-o mai bună consultare a cetăţenilor.
"PUG-ul este o lucrare foarte complexă, care a fost supusă dezbaterii publice la vremea ei. Acum avem o Hotărâre de Consiliu Local cu privire la modul în care se face consultarea publică. S-ar putea să o modificăm pentru a creşte feedback-ul cetăţenilor", a declarat directorul adjunct al Direcției Arhitectului Şef, Adriana Lipoveanu.
Potrivit acesteia, în ultimii ani implicarea locuitorilor în proiectele iniţiate de municipalitate în oraş este "mult mai masivă". Lipoveanu a făcut trimitere, fără a nominaliza, la modul rapid în care orădenii au reacţionat la iniţiative controversate ale municipalităţii precum lărgirea frontului străzilor Avram Iancu şi Evreilor Deportaţi prin demolarea unui rând de case şi realizarea străpungerii din strada Libertăţii (foto jos) prin exproprierea şi dezafectarea unor imobile.
Zece ani de reabilitări...
În ceea ce priveşte planurile de viitor ale Direcției Arhitectului Şef, Lipoveanu a vorbit despre continuarea programului de reabilitare a clădirilor lansat de municipalitate în urmă cu un deceniu. "Anul acesta se împlinesc 10 ani de la prima Hotărâre de Consiliu Local din cadrul programului privind reabilitarea clădirilor neîngrijite", a spus directorul adjunct.
Doar anul trecut municipalitatea a reuşit să finalizeze reabilitarea unor clădiri situate pe străzile Alecsandri 8 – 10 şi 10 A, cunoscute ca "Hanul Arborele verde", dar şi pe străzile Republicii 14, 15, 17 – 19 şi 21.
Potrivit directoarei, în cadrul procesului de reabilitare a clădirilor orădene municipalitatea s-a confruntat cu lipsa forţei de muncă cu experienţă în domeniu.
"Am scos de trei ori la licitaţie Palatul Fuchsl (foto sus), până a fost adjudecat", a spus Lipoveanu, care a îndemnat constructorii să participe la licitaţiile organizate pentru reabilitarea clădirilor din patrimoniul arhitectural al Oradiei.
Spre exemplu, anul acesta municipalitatea orădeană are în diferite faze de implementare nu mai puţin de 31 de lucrări de reabilitare a unor clădiri din oraş.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.