Petiție pentru ca Bolojan să candideze la Președinție. Sondaj Avangarde: Câți români cred că e pregătit să facă asta

Un sondaj realizat de firma Avangarde, deținută de sociologul Marius Pieleanu, un apropiat al PSD, arată că majoritatea persoanelor chestionate consideră că președintele interimar Ilie Bolojan nu ar fi pregătit să candideze la alegerile prezidențiale din luna mai.

Între timp, o petiție online adună semnături pentru ca acesta să reprezinte în alegeri toate formațiunile pro-europene.

Petiție pentru Bolojan

Intitulată „Ilie Bolojan - președintele de care România are nevoie!”, petiția lansată pe portalul petitiionline.ro arată că „trei săptămâni de interimat au fost suficiente ca românii să vadă diferența: ordine, eficiență, fapte concrete”, concluzia fiind că „Ilie Bolojan nu doar promite, el livrează!”.

Potrivit inițiatorilor, „România nu-și permite încă un președinte slab. Crin Antonescu nu poate câștiga, iar PSD joacă după propriile interese”, astfel că „dacă vrem o țară europeană, bine administrată, avem nevoie de un președinte care unește și construiește”, acesta fiind Bolojan, „un lider al faptelor, nu al vorbelor!”.

Până joi dimineață, însă, petiția - despre care nu e clar cui ar fi adresată - a fost semnată de puțin peste 5.000 de persoane.

De notat nu doar că Bolojan a afirmat că nu are intenția să candideze, ci și că partidele din coaliția de guvernare au arătat că nu îl vor înlocui din postura de candidat pe Crin Antonescu, ele urmând să oficializeze candidatura acestuia duminică, ziua în care o vor înregistra la Biroul Electoral Central.

Între Bolojan, Nicușor Dan și Lasconi

Sondajul Avangarde legat de faptul că Bolojan ar fi sau nu pregătit să candideze a fost realizat la inițiativa acestei firme, prin chestionarea telefonică a 1.300 de persoane în perioada 18-24 februarie, având o marjă de eroare declarată de  +/- 2%.

Rezultatele date publicității miercuri arată, potrivit hotnews.ro, că 56% dintre repondenți consideră că Ilie Bolojan nu ar fi pregătit să candideze la alegerile prezidențiale, în timp ce 29% cred că ar putea fi un candidat potrivit pentru cea mai înaltă funcție din statul român, iar 15% au declarat că nu au formată nicio părere sau nu au răspuns întrebării.

Tot în ce privește preferințele pentru un posibil candidat la Președinție, sondajul indică o diferență semnificativă între Nicușor Dan, care ar fi preferat de 34% dintre români, și Elena Lasconi, cotată cu doar 9%.

De menționat că sondajul nu vizează propriu zis o intenție de vot, iar în el nu au fost incluși candidați care deja și-au anunțat intenția de a intra în cursa pentru Cotroceni, precum Crin Antonescu, Călin Georgescu, Victor Ponta, Daniel Funeriu ori Ana Birchall. De asemenea, trebuie precizat că Avangarde este controlat de sociologul Marius Pieleanu, apropiat de PSD.

Neîncrederea în CCR, mai tare decât frica de prețuri

Pe de altă parte, potrivit hotnews, sondajul arată și „o scădere semnificativă” a încrederii românilor în deciziile Curții Constituționale a României: aproape 60% dintre respondenți au declarat că au foarte puțină sau puțină încredere în CCR și doar 14% că au încredere multă sau foarte multă.

În ce privește principalele probleme cu care se confruntă România, sondajul arată că pentru 39% dintre respondenți alegerile prezidențiale reprezintă principala problemă care le afectează viața cotidiană, pe locurile următoare fiind inflația/creșterea prețurilor, indicată de 20% dintre ei, și relația de încredere stat-cetățean, menționată tot de 20% dintre respondenți.

Funcționarea instituțiilor/depolitizarea instituțiilor este considerată o problemă importantă de 14% dintre cei chestionați, în timp ce doar 2% consideră că reducerea aparatului bugetar ar trebui să fie o prioritate.

Referitor la prioritățile viitorului președinte al României, 36% din respondenți consideră că prioritară ar trebui să fie îmbunătățirea traiului populației, deși aceasta ține de Guvern, iar 33% pun accentul pe stabilirea prestigiului internațional al României. Următoarele opțiuni au fost guvernarea eficientă/stabilitatea politică (19%) și medierea problemelor dintre stat și cetățean (10%).