Penalii de la CJ: Un fost ofiţer SRI ajuns şef în Consiliul Judeţean Bihor şi un vicepreşedinte, trimişi în judecată de DIICOT

Unul a fost ales să conducă judeţul, celălalt angajat pentru a veghea la respectarea legii. Amândoi îşi încasau salariul de la stat, dar în acelaşi timp învârteau afaceri care au păgubit bugetul acestuia cu milioane de lei. 

E vorba despre fostul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Bihor Dumitru Voloşeniuc şi de fostul şef al Corpului de control al instituţiei, juristul Marius Batin, trimişi în judecată de DIICOT Oradea, împreună cu alte cinci persoane, pentru combinaţii care au costat statul peste 1,1 milioane euro.

Bugetari intreprinzători

Afacerile evazioniste, susţin procurorii în rechizitoriul transmis BIHOREANULUI, s-au derulat între anii 2009-2012, iar protagoniştii sunt şapte oameni de afaceri, dintre care doi au fost în funcţii publice. 

Unul e Dumitru Voloşeniuc, vicepreşedinte al PNL Bihor, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean în 2008-2012, apoi director al Administraţiei Bazinale de Ape Crişuri şi consilier judeţean până în 2015. Celălalt, Marius Batin, a fost ofiţer SRI la Satu Mare din 2000 până în 2005, "aterizând" în Oradea în 2008, direct în CJ Bihor, întâi consilier juridic în cadrul Cabinetului preşedintelui CJ Radu Ţîrle, apoi şef peste Corpul de control aflat în subordinea acestuia, însărcinat să verifice activitatea instituţiei şi a celor subordonate. 

Batin a fost schimbat din funcţie de Ţîrle după un celebru scandal cu firma Selina pe marginea contractului de reabilitare a clădirii în care funcţionează actualul sediu al Muzeului Ţării Crişurilor, şeful judeţului imputându-i că nu a gestionat bine situaţia. Dar sătmăreanul n-a plecat din CJ, fiind menţinut în instituţie de Voloşeniuc, ca angajat contractual, părăsind CJ abia în decembrie 2012.

De ce l-a luat Voloşeniuc sub "aripa" sa pe fostul SRI-ist reiese acum din actul de acuzare al DIICOT, care dezvăluie cum Batin îşi ajuta şeful să fenteze plata impozitului pe profit şi TVA, livrând firmelor pe care liberalul le patrona facturi ce atestau cheltuieli nereale, pentru achiziţii de bunuri şi servicii fictive. 

Tun de milioane

În esenţă, rechizitoriul arată că nici şeful de la CJ, nici subalternul său n-au fost preocupaţi de problemele judeţului, străduindu-se în schimb să "jefuiască" bugetul statului printr-un circuit evazionist complex pus la cale de Batin împreună cu un maramureşan, Nicolae Marc. 

Cei doi, spun procurorii, s-au folosit de 29 firme "fantomă" prin care s-au emis în total 1.143 de facturi pentru achiziţii de bunuri şi servicii fictive, paguba provocată fiind calculată la 1,1 milioane de euro. 

Totul se întâmpla prin intermediul unor persoane fără adăpost sau cu o stare materială precară care, în schimbul unor sume derizorii, 100 sau 200 lei, preluau părţile sociale şi semnau toate documentele, inclusiv contracte şi facturi. Banii îi gestiona, însă, doar Batin, singurul care efectua tranzacţii pe conturile firmelor fantomă şi, deci, singurul care a dirijat sumele intrate în aceste conturi. 

Concluzia: fraudă

Beneficiarii, între care şi Road Trans SRL, una dintre firmele lui Voloşeniuc, înregistrau facturile care le permitea să-şi diminueze profitul şi, implicit, impozitul pe profit, precum şi TVA datorată statului. Ulterior, achitau contravaloarea acestora către firmele "fantomă", din ale căror conturi banii erau retraşi imediat şi returnaţi beneficiarilor, mai puţin "comisioanele" cuvenite lui Batin.

Doar în cazul firmei lui Voloşeniuc, paguba, constând în impozit pe profit şi TVA datorate dar neachitate la bugetul statului, se ridică la 150.695 lei, suma nefiind recuperată.

Alături de fostul vice al CJ, inculpat pentru evaziune fiscală, au fost trimişi în judecată, sub aceeaşi acuză, încă patru oameni de afaceri ale căror firme au folosit facturi fictive - Koteles Dieter, Vasile Trip, Florin Hurgoi şi Dionisie Coita -, precum şi iniţiatorii caruselului evazionist, Marius Batin şi Nicolae Marc, inculpaţi pentru complicitate la evaziune.

CV-uri de soi

Nici Voloşeniuc şi nici Batin nu sunt pentru prima oară în boxa acuzaţilor. În 2017, Voloşeniuc a fost condamnat la 1 an de închisoare cu suspendare şi muncă în folosul comunităţii, pentru că şi-a angajat fratele, pe Dragoş Voloşeniuc, la şefia Formaţiei Aleşd, acesta fiind la rându-i condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru că a cerut şi primit mii de euro în numele lui, pentru tot felul de "intervenţii": ba pentru angajări, ba pentru emiterea unor atestate profesionale pentru şoferi, ba pentru a "rezolva" dosare penale.

Tot cu un 1 an de închisoare cu suspendare s-a ales Voloşeniuc, şi tot în 2017, şi pentru că în calitate de vicepreşedinte al CJ desfăşurase activităţi comerciale incompatibile cu funcţia, continuând să-şi conducă firma trecută în scripte pe numele soţiei. Şi iată cum a făcut-o, fraudând bugetul prin scăderea profiturilor cu facturi fictive...

Dispărut din viaţa publică după 2015, când şi-a dat demisia brusc atât din PNL, cât şi din poziţia de consilier judeţean, Voloşeniuc a ajuns cu firmele în insolvenţă şi a plecat la muncă în străinătate, unde se află şi în prezent. 

"Sunt hărţuit"

Tot în străinătate a ajuns şi Batin, pe care BIHOREANUL a reuşit să-l contacteze, acesta declarându-se nevinovat şi ocolind întrebările despre combinaţiile cu fostul vice. "Aşteptaţi soluţia şi vă veţi edifica", a spus Batin, referindu-se la dosarul DIICOT în care e inculpat alături de Voloşeniuc, despre care spune că nu mai ştie nimic, dar îl bănuieşte că a dat declaraţii împotriva lui şi a altora în speranţa să-şi uşureze soarta. "Dar l-au păcălit procurorii, că până la urmă e acuzat şi el", zice Batin. 

Fostul ofiţer SRI susţine că şi în prezent conduce diverse firme şi că din 2005, de când a ieşit în rezervă "din motive personale", a avut în total 10 dosare penale şi o singură condamnare "la 3 ani cu suspendare, pentru zero prejudiciu", într-un dosar al DNA Piteşti în care fusese judecat pentru o afacere ce urmărea "fentarea" Fiscului cu peste 1 milion de euro.

"M-a hărţuit şi DNA Oradea, care abia acum mi-a închis un dosar vechi de 8 ani, în care am fost şi interceptat şi filat. DIICOT m-a trimis în judecată, dar a disjuns din dosar o parte, şi deci sunt anchetat în continuare", spune Batin, care însă se declară liniştit. "Sunt viu, întreg, sănătos şi răbdător. Va trece cu bine", crede fostul jurist şi şef de Corp de control, pretinzând că niciuna din afacerile sale penale "nu are legătură cu activitatea din administraţia publică". 

La cât de ocupat a fost cu firmele, facturile şi alte metode de fentat statul, e de mirare că a mai ajuns la serviciu...

ACHITAT
Judecat şi cu un primar

Deşi se jură că n-a încălcat legea în legătură cu atribuţiile de serviciu, Marius Batin nu poate spune că n-a profitat de pe urma poziţiei pe care a avut-o în Consiliul Judeţean la un moment dat. În perioada cât a lucrat în această instituţie, una din firmele sale, Tabin Construct Oşorhei, a avut contracte pentru reabilitări de drumuri cu primăriile Aleşd, Tileagd, Oşorhei şi Sârbi. 

Pentru cel din urmă, încheiat în 2010 pentru decolmatarea şanţurilor şi reabilitarea drumurilor din satul Burzuc, a fost trimis în judecată alături de fostul primar al comunei, Nicolae Ghiuro, acuzat că divizase achiziţia publică aşa încât să i-o poată atribui lui după o selecţie de oferte formală. Firma lui Batin nu a executat lucrările, ci le-a dat în subantrepriză şi a încasat contravaloarea lor, 144.000 lei, motiv pentru care atât societatea, cât şi Batin au fost trimişi în judecată alături de edil, pentru complicitate la abuz în serviciu, fals în înscrisuri şi spălare de bani.

Şi primarul, şi Batin au fost achitaţi în final, pe motiv că unele fapte "nu există", pentru altele nu au existat suficiente probe, iar pentru altele răspunderea penală s-a prescris. "Să scrieţi că am fost achitat", subliniază fostul SRI-ist, care se declară nevinovat şi în acest caz. Atât că, după cum a constatat BIHOREANUL, în timpul procesului, Ion Bogdan, afaceristul judecat că a pus la dispoziţia edilului oferte de preţ nereale, ce conţin preţuri mai mari decât oferta depusă de firma câştigătoare.a plătit prejudiciul stabilit de procurori, recunoscându-şi practic vinovăţia. Chiar dacă au constatat că "a achitat în mod nedatorat suma de 108.000 lei", când Batin a vrut să recupereze banii, judecătorii i-au respins cererea ca "inadmisibilă". Ca-n jocurile din copilărie: ce se dă nu se mai cere...