Făcută cu ochii larg deschişi, o plimbare prin centrul Oradiei îi poate impresiona atât pe localnici, cât şi pe turişti.
Între minunăţiile arhitecturale care iau privirile trecătorului dispus să le vadă sunt palatele Art Nouveau, multe readuse la strălucire în ultimii ani. Nu toţi orădenii ştiu, însă, cum s-a născut stilul Art Nouveau, cine l-a adus în Oradea şi cum a devenit acesta un adevărat simbol al oraşului. BIHOREANUL le spune povestea...
De modă nouă
Art Nouveau, adică "arta nouă", este un fenomen apărut în Europa la sfârşitul secolului XIX. "Stilul se opune artei vechi, de inspiraţie greco-romană. E un curent pregătit de romantism, în special de romantismul englez, care a pus natura în cercul preocupărilor filosofice şi artistice", explică Ramona Novicov (foto), critic de artă.
Creaţiile Art Nouveau, fie că e vorba de pictură, mobilier, bijuterii ori clădiri, sunt atrăgătoare şi "vii", fiind caracterizate prin forme inspirate din natură. "Se foloseau formele asimetrice, unduitoare, cum e şi traseul de creştere al plantelor", spune specialista.
Iniţiat în zona fraco-belgiană, fenomenul s-a manifestat în mai toată Europa, apoi şi în America, prin mai multe mişcări artistice. În Spania, spre exemplu, Art Nouveau a produs stilul modernist şi spectaculos al faimosului Antoni Gaudí, iar în Europa Centrală curentul Seccesion, care consacra separarea de vechile tipare.
Primele palate
La începutul secolului XX, Oradea era un oraş în plină dezvoltare în Imperiul Austro-Ungar, cu oameni prosperi şi dornici să se alinieze modei europene. Nu miră, aşadar, că stilul Art Nouveau a prins rapid şi aici. "Pe atunci, a fi modern însemna a fi pro-Art Nouveau", spune Novicov.
Primul palat Art Nouveau a fost construit în 1902 la colţul străzii Independenţei. Palatul Füchsl (care în vremea comunismului a găzduit la parter magazinul Făt Frumos) a fost ridicat la comanda fraţilor Arnold şi Mór Füchsl, renumiţi comercianţi de vin de pe Valea Ierului, după planurile a doi arhitecţi din Budapesta. Clădirea are ca ornamente struguri şi viţă de vie, menite să evoce ocupaţia înstăriţilor proprietari.
La scurt timp, în 1903, un avocat şi afacerist evreu extrem de înstărit, Adorján Emil, şi-a construit cu ajutorul arhitecţilor Komor Marcell şi Jakab Dezső - printre cei mai cunoscuţi din Ungaria - o casă impozantă la intersecţia străzilor Patrioţilor şi Moscovei, unde îşi avea biroul de avocatură şi unde şi locuia. Stilul adoptat a fost Seccesion, o parte din ornamente fiind inspirate de arta populară specifică regiunii. Detaliul nu surprinde, Komor şi Jakab fiind discipolii arhitectului maghiar Lechner Ödön, celebru pentru clădirile ridicate în stilul romantic-naţional.
Perla coroanei
Cel mai important imobil Art Nouveau din Oradea este Palatul Vulturul Negru, construit de doi avocaţi şi industriaşi, acelaşi Adorján Emil şi Kurlander Ede. În cartea "Memoria caselor", istoricul Liviu Borcea a scris că în 1905 aceştia au cumpărat de la Primărie, cu 815.000 de coroane, terenul pe care se aflau hanurile Vulturul şi Arborele Verde.
În martie 1906, au făcut o călătorie de documentare la Berlin, Paris, Londra şi chiar în America, pentru a vedea cele mai moderne hoteluri. Un an mai târziu, Adorján a vizitat şi Milano, fiind marcat de frumuseţea galeriilor Vittorio Emanuele (foto). Istoricii spun că la acea vreme planurile pentru realizarea Palatului Vulturul Negru existau deja, fiind realizate tot de arhitecţii Komor Marcell şi Jakab Dezső. E posibil, totuşi, ca planurile iniţiale să fi fost schimbate după vizita avocatului Adorján la Milano. "Pasajul se voia o copie a vestitei galerii Vittorio Emanuele, realizată cu o jumătate de secol înainte. Era visul lui Adorján Emil, care rămăsese puternic impresionat de proporţiile acestui pasaj", scria Borcea.
Pentru ridicarea palatului s-au folosit 4 milioane de cărămizi, 60 vagoane de ciment, 47 vagoane de fier, 52 vagoane de var, 6 vagoane de piatră şi 26 vagoane de lemn. Decorată cu motive florale, simboluri inspirate de păsări şi un vitraliu cu un vultur negru la intrare, palatul a fost inaugurat cu fast în 1908.
Afaceri imobiliare
Înaintea Primului Război Mondial, în Oradea s-au construit zeci de case în stilul Art Nouveau sau cu elemente ale acestui curent, oraşul având azi cel mai bogat şi divers patrimoniu Art Nouveau din ţară, 20 de imobile fiind clasate ca monumente istorice.
Între edificiile cele mai spectaculoase se numără şi Palatul Stern, din strada Republicii, construit în 1904-1905 tot după planurile arhitecţilor Komor Marcell şi Jakab Dezső. Decorat cu bogate motive florale, el i-a aparţinut inginerului chimist Stern Miklós, pierit mai târziu în lagărele de exterminare naziste.
O altă clădire Art Nouveau este cea a hotelului Astoria, proiectată şi construită în 1902 chiar de proprietarul ei, Sztarill Ferenc. La începutul secolului XX, la parter s-a deschis cafeneaua Emke, iar etajele găzduiau locuinţe. "De regulă, aceste palate erau nişte afaceri imobiliare. Jos găzduiau magazine, etajul I era etajul nobil, al proprietarilor, iar la al doilea se închiriau camere", spune Ramona Novicov.
O nouă strălucire
Din seria bijuteriilor arhitecturale Art Nouveau ale Oradiei face parte şi palatul Moskovits Miksa (foto), realizat în 1904-1905 de arhitectul orădean Rimanóczy Kálmán jr., care a optat pentru stilul Seccesion german, numit Lilienstil, decorându-l cu simboluri vegetale - copaci, ramuri, frunze şi flori - dar şi cu personaje feminine şi lebede stilizate.
O construcţie deosebită este Casa Poynár, situată lângă Complexul Rimanóczy şi având, la rându-i, puternice elemente florale, alături de un corb desenat pe frontispiciu. Casa ridicată în 1907 a aparţinut unei familii bogate de macedoromâni înrudită cu familia Gojdu, mama marelui avocat fiind născută în familia Poynár.
În ultimul deceniu, Oradea şi-a redescoperit moştenirea Art Nouveau, la iniţiativa şi cu sprijinul Primăriei faţadele mai multor palate fiind reabilitate. Anul acesta, au fost descoperite de schele palatul Moskovits Miksa de pe Corso, evidenţiat şi prin culoarea sa albastră, şi Casa Roth, de pe Vasile Alecsandri, ultimul palat antebelic.
În 2011, Oradea a devenit, de altfel, singurul oraş al României intrat în reţeaua europeană a oraşelor Art Nouveau. "Suntem speciali fiindcă avem o densitate mare de clădiri Art Nouveau, fiecare cu unicitatea şi personalitatea ei. Au fost 10 ani în care s-au construit aceste palate. O perioadă de înflorire economică, în care toată lumea a vrut să arate că e la modă", spune criticul de artă Ramona Novicov. O modă a cărei frumuseţe n-a fost, însă, trecătoare...
BIJUTERII ÎN LUMINĂ
Sărbătoarea palatelor
Patrimoniul Art Nouveau este folosit de Primăria Oradea ca un "cârlig" pentru turişti, în materialele de promovare prezentând oraşul, pe corect temei, drept "Capitala Art Nouveau a României". Anul acesta, în iunie, patrimoniul Art Nouveau a şi fost sărbătorit timp de două zile în cadrul unor manifestări finanţate cu fonduri europene, prin tururi ghidate, concerte în Piaţa Unirii şi spectaculoase proiecţii video-mapping pe Palatul Vulturul Negru, inspirate de ornamentele edificiului.
Proiecţiile au fost admirate de mii de oameni, astfel că vor fi reluate anul viitor. "Va fi anul de închidere a proiectului prin care am obţinut fondurile. Ne gândim la un spectacol mai complex, după succesul celui de acum", spune Angela Lupşea, preşedinta Fundaţiei pentru Protejarea Monumentelor, care nu exclude organizarea unor astfel de proiecţii şi după finalizarea proiectului.
În paralel, tot cu fonduri europene, în valoare de 4,3 milioane lei, se lucrează la reabilitarea Casei Darvas la Roche, proiectată de fraţii Vágó József şi László în stilul Seccesion vienez, aceasta urmând să fie transformată în Muzeu Art Nouveau, programat să funcţioneze din anul 2020.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.