Orădenii care au sucit America! Doi hackeri orădeni l-au ajutat pe Donald Trump să câştige preşedinţia

Oradea a ajuns pusă pe "harta lumii" prin isprăvi la care nimeni nu s-ar fi gândit. Doi orădeni au devenit celebri - după unii, chiar eroi - pentru rolurile jucate în alegerea celui de-al 45-lea preşedinte al Statelor Unite ale Americii. Iar asta, fără a avea vreo legătură unul cu altul...

Printr-un site anume creat pentru a-l promova pe miliardarul anti-sistem Donald Trump, Ovidiu Drobotă, un tânăr de 24 de ani, s-a dovedit un propagandist de top, împrăştiind pe internet articole false favorabile magnatului, citite de milioane de oameni. Cât de mult au influenţat pseudo-ştirile scrutinul nu poate nimeni cuantifica, dar categoric au făcut-o.

Pe de altă parte, Marcel Lazăr, 45 de ani, devenit faimos sub nickname-ul Guccifer, despre care puţină lume ştie că e tot orădean, a "înfundat-o" pe democrata Hillary Clinton, dezvăluind că în perioada când a fost secretar de stat, aceasta a încălcat legile folosind o adresă de e-mail privată pentru a transmite mesaje de serviciu, punând astfel în pericol siguranţa naţională a Americii. Isprava a determinat FBI s-o ancheteze, ceea ce a contribuit semnificativ la înfrângerea ei în cursa prezidenţială.

BIHOREANUL vă prezintă cine sunt cei doi hackeri orădeni care au decis soarta lumii, ce i-a mânat în luptă şi ce preţ plătesc acum...

Hacker ecologist

Până anul trecut, Ovidiu Iosua Drobotă era un anonim. În primăvara lui 2015 a ieşit, însă, în faţă: student la Calculatoare la Universitatea din Oradea, tânărul a organizat un protest anti-defrişări în centrul oraşului, invocând sincere preocupări ecologiste. Anunţat pe Facebook, protestul a devenit viral şi s-a produs simultan în 25 de oraşe din ţară şi chiar din străinătate. Succesul a fost remarcat şi de BIHOREANUL, care i-a prezentat un portret de băiat cuminte, timid şi bine intenţionat.

Ce nu se ştia atunci, dar a ieşit la iveală săptămâna trecută, în urma unor anchete făcute în presa din America, e faptul că tânărul orădean este un hacker foarte priceput. Pe când avea doar 18 ani, fusese deja trimis în judecată de către procurorii DIICOT Arad, sub acuzaţia că a furat date de identificare ale unor carduri bancare, pe care le-a livrat apoi unui falsificator de carduri. De altfel, Drobotă şi-a recunoscut faptele, iar în mai 2012 Curtea de Apel Timişoara l-a condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare, pe o perioadă de încercare de 4 ani.

Cuminţit prea târziu

Condamnarea nu l-a speriat. În 2015, Drobotă a fost trimis din nou în judecată, de data aceasta de DIICOT Oradea, care destructurase un grup format din şase experţi în clonarea de carduri. Procurorii au arătat că rolul lui Drobotă fusese acelaşi: între ianuarie şi iulie 2012 furase datele a mii de carduri, o parte din ele fiind folosite de tovarăşii săi pentru clonarea de carduri. "Eram necopt la minte şi îmi pare rău. Dar m-am cuminţit", mărturiseşte el BIHOREANULUI, acum.

Procurorii susţin că grupul a sustras în total 22.000 dolari de pe cardurile unor clienţi American Express. "Eu n-am făcut bani din asta", se apără Drobotă. Potrivit rechizitoriului prin care cei şase au fost trimişi în judecată, orădeanul s-a ales din "afacere" doar cu 1.200 lei, sumă pe care a împărţit-o cu alţi doi hackeri.

Acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat, transfer neautorizat de date informatice în formă continuată şi efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, Drobotă şi-a recunoscut vina din nou. Procesul se află încă pe rolul Tribunalului Bihor, dar e doar o chestiune de timp până când tânărul va încasa o nouă condamnare şi, probabil, va ajunge în spatele gratiilor, dată fiind prima pedeaspă suspendată.

Conspiraţionist, pro-Putin...

Aceste probleme penale nu l-au ţinut pe Drobotă departe de preocupări măreţe. În toamna anului trecut, tânărul a abandonat facultatea şi s-a apucat să creeze site-uri conspiraţioniste şi propagandiste. Un astfel de site este www.expunere.com, autointitulat "Cotidian naţional independent", în realitate un portal cu mesaje filo-ruseşti, conceput la comanda preşedintelui Partidului Noua Românie, Sebastian Popescu, un veterinar din Olt cu veleităţi de politician.

Prin intermediul portalului, Drobotă a împrăştiat în internetul românesc o mulţime de ştiri false şi totodată laudative la adresa lui Vladimir Putin, precum şi diverse teorii ale conspiraţiei, cum ar fi cele despre existenţa unor tuneluri secrete în munţii României. A făcut-o până săptămâna trecută, când jurnaliştii de la Press One l-au descoperit ca administrator al site-ului, aşa că l-a închis brusc.

... şi pro-Trump

Marea lovitură a dat-o, însă, cu site-ul www.endingthefed.com (to end - a sfârşi, The Fed - Trezoreria SUA), creat în octombrie 2015 pentru a-l susţine pe Donald Trump, candidatul republican la preşedinţia Statelor Unite. Portalul pare un site de ştiri ca oricare altul, dar în spatele lui nu există, de fapt, nicio echipă de jurnalişti ori un administrator care să-şi fi asumat veridicitatea informaţiilor. Drobotă nu şi-a etalat public proprietatea site-ului, dar a fost deconspirat săptămâna trecută de presa americană după o serie de "săpături".

Portalul abundă în articole pro-Trump şi anti-Clinton, majoritatea preluate cu "copy-paste" de pe alte site-uri. Toate sunt scrise într-un stil bombastic, cu titluri exagerate şi tendenţioase, menite să atragă click-urile vizitatorilor.

Media main-stream din America, cea serioasă, care dezbate intens problema ştirilor false împrăştiate de site-urile anonime şi efectele influenţei lor în campania electorală, a descoperit că Ending the Fed a fost unul dintre site-urile toxice cele mai eficiente. Ca dovadă, 4 din cele mai citite 10 ştiri false distribuite în campanie s-au "născut" chiar pe site-ul lui Drobotă, 3 dintre ele fiind chiar în Top 5!

Audienţe record

Printre ştirile false de mare impact propagate de Ending the Fed se numără una care anunţă că Papa îl susţine pe Trump ("Papa Francisc şochează lumea, îl susţine pe Donald Trump preşedinte, declaraţie oficială"), că Hillary Clinton le-a trimis mail-uri teroriştilor de la ISIS ("S-a terminat: mail-urile lui Hillary către ISIS au "transpirat" şi e mai grav decât şi-a imaginat oricine") ori că jurnalista Megyn Kelly de la Fox News TV, o susţinătoare a lui Clinton, a fost concediată după ce l-a contrazis pe Trump într-un interviu.

Prezentate ca "breaking news", articolele i-au întărit pe susţinătorii lui Trump şi, speculează presa americană, i-au influenţat pe indecişi. N-a contat deloc că s-au dovedit false şi că, după o vreme, chiar au fost scoase de pe site. Până să dispară, însă, au fost preluate de o mulţime de alte portaluri şi distribuite masiv pe Facebook şi Twitter. Un număr uriaş de oameni le-au citit, specialiştii arătând că site-ul lui Drobotă a avut o medie de 3,3 milioane de vizitatori unici pe zi, mult peste site-urile americane serioase de ştiri.

Propagandă cu beneficii

În timp ce americanii se întreabă dacă în spatele propagandei românului pentru Trump nu se află cumva ruşii, Drobotă se jură că a operat pe cont propriu şi singur. "Sunt doar un fan al lui Trump", susţine el, adăugând că magnatul l-a cucerit cu "idei interesante despre globalizare şi graniţe", dovedindu-se "omul acţiunii".

Orădeanul, care n-a ajuns niciodată în America, nu-şi reproşează nimic, ba chiar e mândru de reuşita sa. "Scopul meu a fost să public articole scrise de prieteni din grupurile de susţinători ai lui Trump, de pe Facebook. Nu a fost intenţia mea să public ştiri false, de fapt nici nu consider că am publicat ştiri false. Au fost doar articole din surse neoficiale", spune el, cu aer de inocent. Ca mulţi americani, crede totuşi că l-a ajutat pe Trump să ajungă la Casa Albă şi se declară bucuros că misiunea a avut succes, ba chiar se laudă că a avut o audienţă şi mai mare decât îi atribuie presa americană. "Am avut o medie de 13 milioane de unici, cu un vârf de 20 de milioane", pretinde el.

Audienţa i-a adus şi reclame bine plătite de Google, dar Drobotă o face pe modestul şi susţine că din toamna anului trecut n-ar fi câştigat mai mult de 750 dolari lunar. Greu de crezut, totuşi: administratorii unor site-uri similare au admis în presa din SUA că au scos lună de lună cel puţin 10.000 dolari din asemenea reclame. Aşa că e foarte plauzibil ca şi orădeanul să fi făcut o mică avere din propagandă.

"Micul fum"

Un alt orădean care a ajuns să joace un rol decisiv în alegerile din SUA s-a ales, în schimb, doar cu probleme. Născut într-o familie mixtă, româno-maghiară, absolvent al fostului Liceu Industrial nr. 1, Marcel Lehel Lazăr a avut ocupaţii banale, inclusiv şofer de taxi, dar a devenit, în taină, unul dintre cei mai temuţi hackeri. A învăţat să fraudeze sisteme IT pe cont propriu, folosindu-se de un calculator vechi, acasă, în satul arădean Sîmbăteni, localitatea de baştină a soţiei, unde s-a mutat acum mai bine de un deceniu.

Lazăr a ajuns erou de ştiri întâi în România, după ce în 2011 a spart căsuţele de e-mail ale mai multor vedete din lumea mondenă, între care Corina Caragea, Bianca Drăguşanu şi Roxana Ciuhulescu. Sub pseudonimul "Micul Fum", orădeanul a publicat poze şi conversaţii ale acestora, furate printr-o metodă aproape incredibilă: a ghicit răspunsurile la întrebările de securitate setate de titularii conturilor. De altfel, cunoscuţi ai lui Lazăr povestesc că are o minte ageră, cel mai probabil spargerea conturilor de mail fiind pentru el o distracţie născută din prea mult timp liber.

Amuzamentul avea să-l coste: deşi lucra prin aşa-numite servere proxy, care permit ascunderea adreselor de IP, intrusul a fost identificat de anchetatori uşor prin contul "Micul Fum". Procurorii au cerut administratorilor reţelei datele de conectare, iar Facebook a furnizat inclusiv numărul de mobil declarat de titularul contului, număr care îi aparţinea chiar lui Lazăr. În februarie 2012, orădeanul a fost condamnat de Judecătoria Sectorului 3 din Bucureşti la 3 ani de închisoare cu suspendare, pe o perioadă de încercare de 6 ani, pentru violarea secretului corespondenţei şi transfer neautorizat de date informatice, sentinţă rămasă definitivă.

Dezbrăcată de secrete

Totuşi, nu s-a potolit nici el. Dimpotrivă, a trecut la un nivel superior. În 2013, folosind un alt nickname, Guccifer, orădeanul a spart contul de mail al secretarului de stat american Colin Powell, de unde a aflat că acesta primea mesaje amoroase de la eurodeputata PSD Corina Creţu, fostă consilieră a preşedintelui Ion Iliescu, acum comisar european, dar şi al şefului SRI de la acea vreme, George Maior.

Guccifer i-a făcut praf imaginea PSD-istei, publicând o fotografie în bikini (foto) pe care aceasta i-a trimis-o demnitarului american, precum şi mesaje prin care îi jura iubire pentru totdeauna bărbatului cu 30 de ani mai vârstnic. În urma scandalului s-a speculat că fosta consilieră a lui Iliescu era agentă KGB, dar Powell a negat orice idilă cu ea. Totuşi, în America s-a comentat că incidentul i-a pus capăt carierei, tocmai când visa să se lanseze într-o cursă pentru preşedinţia SUA.

După nu mult timp, pe 22 ianuarie 2014, Guccifer era deconspirat de DIICOT Arad, arestat şi trimis în judecată pentru violarea corespondenţei Corinei Creţu şi a lui George Maior. În vara aceluiaşi an, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat la 4 ani de închisoare cu executare, la care judecătorii au fost nevoiţi să adauge şi cei 3 ani suspendaţi din precedenta condamnare, plus nişte cheltuieli judiciare ameţitoare, de 83.000 lei, generate în bună măsură de costurile urmăririi sale. Sentinţa de 7 ani a rămas definitivă, orădeanul fiind încarcerat în Penitenciarul Arad.

BIHOREANUL a aflat de la apropiaţii bărbatului că recidiva i-a luat inclusiv familia prin surprindere. Bărbatul părea să-şi fi învăţat lecţia după episodul cu vedetele, mai ales că din activitatea de hacker nu făcuse niciun ban. Din contră, doar a îngreunat serios viaţa soţiei şi fiicei sale, acum în vârstă de 12 ani.

Lovitura de graţie

La 6 zile după condamnarea din România, Lazăr a fost pus sub acuzare şi în America, unde era anchetat de mai bine de un an. Cu siguranţă, autorităţile din cele două ţări au colaborat pentru identificarea lui Guccifer, care peste Ocean făcuse adevărate ravagii.

Cercetările au scos la iveală că Lazăr a fost hackerul care, în anul 2013, pe lângă Colin Powell, a atacat căsuţele de mail ale altor 100 de demnitari, actori şi bogătaşi americani, publicând o parte din corespondenţa acestora pe diferite site-uri care s-au oferit să găzduiască datele ori transmiţându-le presei fără a cere nimic în schimb. Între victime s-au numărat sora fostului preşedinte George W. Bush sr, Dorothy Bush Koch, de la care a furat inclusiv autoportrete cu nuduri pictate de fostul preşedinte, senatoarea americană Lisa Murkowski, membri ai familiei Rockefeller şi foşti agenţi FBI.

De departe, cea mai tare lovitură a dat-o, însă, spărgând mailul unui jurnalist din Chicago, Sidney Blumenthal (foto), fost asistent al ex-preşedintelui Bill Clinton şi apropiat al soţiei acestuia, Hillary Clinton. Din poşta electronică a lui Blumenthal, Guccifer a aflat că între anii 2009-2013, pe când era secretar de stat şi coordona Departamentul de Externe al lui Barack Obama, Hillary Clinton a primit şi trimis mesaje despre probleme guvernamentale folosind un cont privat, hdr22@clintonemail.com, fapt interzis cu desăvârşire de legea americană, deoarece poate periclita siguranţa naţională.

Sub lupa FBI

Guccifer a publicat nenumărate mesaje dintre Blumenthal şi Clinton, determinând FBI să deschidă o anchetă pe numele celor doi, tocmai în perioada în care Clinton concura în interiorul Partidului Democrat pentru a fi nominalizată candidat la alegerile prezidenţiale desfăşurate în acest an, pe 8 noiembrie. Femeia a fost nevoită să-şi predea calculatorul anchetatorilor, care iniţial au constatat că nu s-a făcut vinovată de vreo infracţiune.

Scandalul a urmărit-o însă pe toată durata campaniei, ba chiar, sunt convinşi unii observatori, i-ar fi determinat înfrângerea, deoarece cu 10 zile înainte de scrutin şeful FBI, James Comey, a anunţat că ancheta pe numele ei rămâne deschisă. Două zile mai târziu, FBI a revenit, comunicând că nu recomandă anchetarea lui Clinton, dar precizarea nu i-a mai putut repara prejudiciul de imagine suferit.

În 2015, intervievat de Gândul în închisoarea din Arad, Lazăr declara deschis că vrea ca dezvăluirile despre Clinton să-i oprească parcursul spre preşedinţia SUA. "Nu fac eu politică în America, dar Hillary Clinton nu are de ce să devină preşedinte. Ea trebuie să facă închisoare, nu să devină preşedinte. Îmi pare foarte bine dacă o ajut să nu mai candideze", zicea Guccifer. N-a putut-o opri să candideze, dar a "ajutat-o" să piardă. Iar faptul că a ajuns după gratii nu îl regretă şi nici nu-şi reproşează nimic. "Ştiam că se va ajunge aici", spunea el liniştit.

O nouă condamnare

Americanii nu au trecut uşor peste dezvăluirile orădeanului. În vara lui 2014, Lazăr a fost pus sub acuzare în SUA pentru infracţiunile de fraudă electronică, acces neautorizat la computere protejate, furt de identitate, "cyberstalking" (folosirea internetului pentru hărţuirea unor persoane) şi obstrucţionarea justiţiei.

Anul acesta, în martie, Guccifer a fost extrădat în America, fără reţineri din partea autorităţilor române, iar acolo a fost condamnat în septembrie la 52 de luni de închisoare, după ce ar fi ajuns la o înţelegere cu anchetatorii. Ce fel de înţelegere, evident, nu se ştie public...

Luna trecută, Lazăr a fost trimis înapoi în ţară, pentru a-şi ispăşi pedeapsa de aici. Unde o va executa pe cea încasată în SUA deocamdată nu e clar, presa americană speculând că după executarea pedepsei din România va fi extrădat din nou peste Ocean.

#FreeGuccifer

Apropiaţii nu înţeleg de ce Lazăr şi-a riscat libertatea, dar bărbatul a încercat să-şi explice nesăbuinţele printr-o scrisoare transmisă reţelei de televiziune Fox News imediat după ce şi-a aflat condamnarea din America. Mesajul a fost difuzat parţial de postul TV, care nu a explicat de ce nu l-a prezentat în integralitate.

În depeşă, Guccifer dezvăluie un comportament neobişnuit, susţinând că misiunea sa a fost să lupte împotriva Illuminati, un grup de oameni influenţi, cuprinzând afacerişti, bancheri, politicieni, masoni ş.a., despre care se spune că ar conduce lumea din umbră. "Nu voi părăsi această ţară frumoasă fără să spun că "Proiectul Guccifer" a eşuat. Intenţia mea a fost să expun în întregime Consiliul Illuminati şi crimele lor, dar am eşuat!", a spus Lazăr, susţinând că Hillary Clinton ar fi una din marile preotese ale ocultului grup şi cerându-şi iertare, pentru că nu a izbândit, altor soldaţi necunoscuţi care duc aceeaşi luptă cu "monştrii".

În ciuda eşecului său, destui oameni îl consideră, totuşi, un erou. Pe mai multe site-uri din România şi din SUA, dar şi pe Facebook, există persoane care îi cer deja preşedintelui ales Donald Trump să facă demersurile necesare pentru ca Marcel Lazăr să fie eliberat, întrucât el ar fi cel care a decis cu adevărat câştigătorul alegerilor din SUA. Amară ironie: la fel ca Illuminati, a ajuns să conducă lumea din umbră...

ADEVĂR SAU MINCIUNĂ?
Propagandă fără limite

La începutul lunii noiembrie, planeta a urmărit America în timp ce-şi vota al 45-lea preşedinte, alegând între democrata Hillary Clinton, soţia fostului preşedinte Bill Clinton şi fost secretar de stat în administraţia Obama, respectiv republicanul Donald Trump, miliardarul anti-sistem care a produs numeroase afirmaţii ofensatoare la adresa femeilor, emigranţilor ori idei controversate despre globalizare şi ecologism. Deşi sondajele nu îl creditau, Trump a câştigat scrutinul, având susţinerea a 290 de electori, faţă de 228 Clinton, chiar dacă la votul popular democrata a avut un avans de peste 2 milioane de voturi.

Victoria lui Trump nu doar că a surprins lumea, ci a declanşat atât în America, cât şi în Europa o dezbatere despre toxicitatea site-urilor anonime şi de propagandă. Presa americană scrie că în SUA s-a dezvoltat o adevărată industrie a ştirilor false, autorii acestora câştigând bani serioşi de pe urma articolelor neadevărate şi îngreunând totodată diferenţierea ştirilor verificate din presa serioasă de cele de propagandă.

Liderii Uniunii Europene constată că şi bătrânul continent se confruntă cu o problemă similară. Săptămâna trecută, Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European a publicat un raport prin care îşi arată îngrijorarea faţă de propaganda rusă împotriva UE, caracterizată prin difuzarea de ştiri false, menite să divizeze statele europene, să destabilizeze Uniunea şi să crească influenţa Rusiei. Comisia a emis şi o serie de 59 de recomandări menite să contracareze această propagandă. Între acestea: încurajarea opiniei publice de a citi critic articolele de pe internet, sprijinirea independenţei presei şi anihilarea rapidă a ştirilor false înainte ca acestea să se răspândească pe scară largă prin explicarea motivelor pentru care sunt neadevărate.