Oradea nimănui: oraş fără acte de proprietate

Greu s-ar putea găsi un proprietar mai indolent ca Primăria. Dacă mâine ar cere cineva municipalităţii să probeze cu acte dreptul său de proprietate asupra străzii Republicii, a bulevardului Dacia sau a clădirii Liceului de Artă, municipalitatea n-ar avea ce pune pe masă. Iar situaţia e valabilă pentru majoritatea imobilelor oraşului!

BIHOREANUL a descoperit că, din lene sau din neglijenţă, proprietăţile oraşului, de la străzi şi clădiri până la drumuri şi podeţe, nici măcar nu sunt întăbulate. Iar un întreprinzător şmecher le poate revendica oricând în instanţă...

Cu actele pe masă

Primul lucru pe care îl face orice proprietar cu scaun la cap atunci când îşi cumpără un imobil, indiferent că este vorba de o vilă cu piscină sau de o amărâtă de garsonieră, este să şi-o treacă pe numele său. Adică să se întăbuleze. Înscrierea în Cartea Funciară îi oferă deţinătorului posibilitatea de a dovedi oricând că este deţinătorul de drept al imobilului şi garanţia că nu vor apărea peste noapte alţi "proprietari".

Numai Primăria nu este un astfel de proprietar grijuliu, căci majoritatea imobilelor aparţinând oraşului nu au fost niciodată întăbulate pe municipalitate.

Proprietar fără acte

BIHOREANUL a descoperit că din cele peste 800 de străzi şi 2.000 de clădiri din proprietatea oraşului abia dacă sunt întăbulate pe municipalitate vreo 50 de artere şi puţin peste 100 de imobile, majoritatea cabinete medicale.

"Situaţia este destul de delicată. Avem un inventar al domeniului public al oraşului stabilit prin Hotărâre de Guvern încă din anul 2002, dar acolo bunurile apar cu număr de inventar şi atât. Or, dacă vorbim de o stradă, ar trebui să ştim suprafaţa, lungimea, lăţimea, numărul topografic şi să fim întăbulaţi pe ea, ca să nu avem surprize", recunoaşte Eugenia Borbei (foto), şefa Direcţiei Juridice din cadrul Primăriei.

Directoarea spune că situaţia este cu atât mai riscantă cu cât, în lipsa unor acte doveditoare, imobile întregi pot fi scoase din proprietatea oraşului prin metode mai mult sau mai puţin corecte. "Pot apărea tot felul de băieţi deştepţi care, în baza unor acte ce dovedesc dreptul de proprietate pe anumite numere topografice, se pot împroprietări prin instanţă peste o stradă, fără probleme", spune şeful juriştilor municipalităţii. Asemenea situaţii s-au văzut...

Revendicări cu bucluc

În primăvara anului 2010, municipalitatea a trebuit să dea la schimb o garsonieră şi peste 22.000 euro pentru a răscumpăra de la doi moştenitori împroprietăriţi de o instanţă pe 262 de metri pătraţi din strada George Enescu, chiar lângă clădirea Baroului de avocaţi. Procesul a durat zece ani şi a fost pierdut din neglijenţa municipalităţii.

"Instanţa lucrează pe acte şi merge foarte rar în teren. Pentru că Primăria nu şi-a înscris în CF proprietatea, judecătorul a dispus retrocedarea în natură, fără să ştie că acolo e un drum", povesteşte Gabor Pîrv (foto), consilier în cadrul Administraţiei Imobiliare Oradea (AIO), instituţia care gestionează patrimoniul municipalităţii.

Iar situaţia nu e singulară. La fel s-a întâmplat în cazul străzii Dragoş Vodă, unde o parte din prima bandă de circulaţie a ajuns întăbulată pe o persoană fizică, a străzii Porumbelului (din spatele Hotelului Ramada), care e trecută pe numele altui orădean, sau a unei porţiuni din strada Franz Schubert (de lângă Tribunal), despre care municipalitatea nici măcar nu a aflat exact la cine a ajuns...

Greaua moştenire

Situaţia durează de ani de zile şi va mai dura încă ani buni. "Lucrările cadastrale decurg greu şi costă o grămadă de bani. Încă zece ani Primăria va tot întăbula pe proprietăţi", prevesteşte Marcel Boloş, fostul director al AIO.

Boloş a preluat de la fostul director Andrei Krausz inventarul fără acte în regulă şi tot aşa l-a predat mai departe. Cristian Beltechi (foto), actualul director, spune că municipalitatea lucrează în CF-uri cam de doi ani. "Facem întăbulările pe rând, după cum avem nevoie de acte de proprietate", zice Beltechi.

Spre exemplu, până în 2009 clădirea Primăriei a figurat în acte drept "clădire administrativă". Dacă primarul Ilie Bolojan nu ar fi vrut să dărâme cantina Primăriei ca să construiască acolo o parcare supraetajată, imobilul nu ar fi fost nici acum întăbulat pe oraş. "Ideea era să ne asociem cu un partener privat pentru construcţia parcării şi trebuia să putem dovedi că suntem proprietari", zice directorul. Întăbularea a costat 4.000 de lei, pentru că imobilul figura în CF ca şi construcţie, dar dacă nu ar fi fost trecut în acte Primăria ar fi avut de plătit cu cel puţin 20.000 lei mai mult...

Se întăbulează!

Ca să se poată înscrie ca proprietar în Cartea Funciară, municipalitatea şi-a prevăzut în buget bani pentru taxe şi lucrări cadastrale. Anul trecut AIO a cheltuit pe întăbulări 260.000 lei, iar anul acesta a dublat suma la 500.000 lei.

Direcţia de Management şi Implementare Proiecte cu Finanţare Internaţională (DMPFI) a câştigat mai multe proiecte europene pentru reabilitarea şi modernizarea unor imobile, astfel că trebuie să facă dovada că acestea chiar aparţin oraşului. "E o chestiune cu care nu ne putem juca. Dacă noi, ca oraş, nu suntem întăbulaţi pe strada pe care vrem să o modernizăm, Comunitatea Europeană îşi ia banii înapoi şi ne mai şi dă în judecată pentru deturnare de fonduri", spune Marcel Boloş (foto), directorul DMPFI.

Motivul e simplu: spre deosebire de administraţia orădeană, cea europeană este de-a dreptul paranoică în gestionarea banilor contribuabililor. "Dacă nu te înscrii în CF te poţi trezi oricând că vreun descurcăreţ obţine în instanţă dreptul de proprietate asupra unei străzi sau clădiri gata modernizate şi cere apoi Primăriei bani pe ea", spune Boloş.

Să facem inventarul...

BIHOREANUL a aflat că, pentru a obţine fonduri europene, municipalitatea s-a întăbulat în ultimii ani pe 15 unităţi de învăţământ, pe Uzina de Apă şi pe 63 de hectare de teren aferente, dar şi pe 40 de străzi care urmează a fi modernizate pe banii UE.

Deocamdată au fost întăbulate străzi precum Splaiul Crişanei, Iuliu Maniu, Depoului sau Vaporului, unde s-au şi făcut lucrări. Dar greul abia începe. Până la totalul de 800 de străzi mai este încă mult! "Avem de întăbulat anul acesta nu mai puţin de 70 de străzi pe care Compania de Apă urmează să facă modernizări şi extinderi de reţele", spune Cristian Beltechi. Astfel, printre multe altele, municipalitatea urmează să se întăbuleze pe pieţele Ferdinand şi Unirii, care vor intra în modernizare, pe bulevardele Dacia şi Ştefan cel Mare, precum şi pe toate străzile pe unde trec magistralele pe care Electrocentrale vrea să le înlocuiască pe bani europeni.

Asta, dacă nu cumva între timp au fost orădeni "descurcăreţi" mai iuţi de mână, iar Primăria va trebui să le răscumpere de la proprietarii "de drept"...

"Întăbulările costă bani, dar să nu le faci costă şi mai mult. Peste câţiva ani te poţi trezi, ca în cazul autostrăzii Transilvania, că plăteşti pe exproprierea terenului mai mult decât pe lucrarea pe care vrei să o faci acolo"

Marcel Boloş

RĂSCUMPĂRAREA
150
euro pe metru pătrat a costat exproprierea unei porţiuni din strada George Enescu

Întăbulările proprietăţilor dau deja bătăi de cap municipalităţii. Primele probleme au apărut la începutul anului, când Primăria a vrut să se întăbuleze pe Şoseaua Borşului pentru a putea implementa un proiect transfontalier pregătit în comun cu Primăria din Artand. Proiectul, în valoare de 6 milioane euro, constă în modernizarea drumului dintre cele două localităţi până la podul CFR de la intrarea în Rogerius. "Acolo e drum drept de ani de zile şi totuşi, când a fost să ne întăbulăm, am văzut că pe diferite porţiuni apar proprietari privaţi. E o situaţie pe care va trebui s-o descâlcim repede, pentru că în martie trebuie depus proiectul", spune Marcel Boloş. Şi n-ar fi exclus ca Primăria să trebuiască să răscumpere terenul...