Oradea Mică: Rezultatele recensământului ar putea retrograda oraşul

S-a dus Oradea Mare... Rezultatele provizorii ale Recensământului populaţiei şi locuinţelor din 2011 în Bihor arată că locuitorii oraşului au ajuns mai puţini decât erau în urmă cu şase decenii.

În ultimii 10 ani, numărul orădenilor a scăzut cu peste 23.000 persoane, ajungând sub pragul de 200.000, ceea ce aproape sigur va duce spre retrogradarea rangului municipiului, de la I la II. Cauza? Natalitatea slabă, rata crescută a divorţurilor, plecarea în străinătate şi nu în ultimul rând mutarea în suburbii.

Înapoi în anii '50

Săptămâna trecută, Institutul Naţional de Statistică a anunţat rezultatele provizorii ale Recensământului populaţiei şi locuinţelor desfăşurat în noiembrie 2011. Statisticile, întocmite pe baza centralizatoarelor recenzorilor, nu sunt deloc fericite pentru Bihor, căci în doar 10 ani populaţia a scăzut semnificativ. "Dacă în 2002, populaţia stabilă a judeţului era de 600.246 persoane, în 2011 a ajuns la 549.752. Scăderea e de 50.494, adică 8,41%", spune Dana Paşc (foto), şefa Direcţiei Judeţene de Statistică.

Cifrele arată că ne-am întors la nivelul anilor ‘50. Recensământul din 1948 înregistra în Bihor 536.323 de persoane, iar în 1956 un total de 574.488 locuitori. În comunism, populaţia a crescut constant, mai ales datorită interzicerii avorturilor, vârful fiind atins însă în 1992, când în Bihor erau 638.863 locuitori.

Mai puţini ţigani în oraş

Conform rezultatelor provizorii din 2011, din totalul bihorenilor, 367.200 (66,8%) s-au declarat români, 138.401 (25,2%) maghiari, 33.700 (6,1%)  romi, 6.100 (1,1%) slovaci şi 700 (0,1%) germani. Ungurii s-au împuţinat, dar uşor, deoarece în 2002 erau 155.829 şi reprezentau 25,96% din populaţia judeţului.

Dintre minorităţi, s-au înmulţit doar ţiganii, asta şi pentru că natalitatea în cadrul etniei rome este mult mai mare, dar şi pentru că la recensamântul anterior mulţi dintre ei, vorbitori de limba maghiară, se declaraseră maghiari. Dacă în 2002 erau 30.089 romi, ce reprezentau 5,01% din populaţia judeţului, în 2011 ponderea acestora a crescut cu peste un procent.

În schimb, în Oradea, a scăzut atât numărul maghiarilor, de la 56.985 (adică 27,58% din populaţia oraşului) la 44.892 (adică 24,51%), cât şi al ţiganilor, de la 2.339 persoane (1,19%) la 2.129 (1,16%).

Mai mulţi la sat...

De fapt, întreaga populaţie a Oradiei s-a împuţinat. Faţă de 2002, când se înregistrau 206.614 de orădeni, în 2011 au mai fost număraţi doar 183.123, deci cu 11,37% mai puţini. De altfel, populaţia a scăzut în toate oraşele judeţului cu 11%, în vreme ce la sate s-a înregistrat o scădere de doar 5%. Explicaţia? Din cauza traiului mai scump la oraş, mulţi au preferat să meargă la ţară.

"Se observă o creştere a populaţiei în localităţile limitrofe municipiilor. De exemplu satul Cheţ, de lângă Marghita, are o creştere de 6,99% a numărului de locuitori, Băiţa Plai (de lângă Ştei) are o creştere de 10,1%, iar aproape de Oradea, Biharia are un plus de 5,98%, Borşul - 14,14%, Sânmartinul - 11,3%, Sântandreiul - 18,82%, iar Girişul de Criş - 4,65%", arată Dana Paşc. Totuşi, cea mai mare parte a bihorenilor (51,6%), locuiesc încă în oraşe.

Ne "stingem"

Motivele împuţinării nu sunt de neglijat. Potrivit Danei Paşc, dacă sporul natural negativ e accentuat (decesele depăşind naşterile), aceasta se datorează contextului social-economic.

Acum, când termină şcoala, tinerii nu mai au asigurat un loc de muncă şi o locuinţă, ca până în 1989, preferând să amâne căsătoria şi să nu facă copii decât după 30 de ani, şi de obicei maxim doi. Un alt factor e rata divorţurilor, care a crescut mult.

"Să nu uităm nici de migraţia externă care, datorită şomajului din ţară, s-a accentuat puternic în ultimii 5-8 ani", subliniază şefa Direcţiei de Statistică.

Oradea, decăzută

Cel puţin la Oradea, declinul demografic se va răsfrânge şi asupra situaţiei financiare a oraşului, putând provoca "retrogradarea" rangului de municipiu. Legea 351/2001, privind Planul de amenajare a teritoriului naţional, prevede că oraşele de rangul I, cum e Oradea, trebuie să aibă minim 200.000 de locuitori. Or, de acum nu mai e cazul.

"Rezultatele sunt provizorii, dar scăderea sub pragul de 200.000 de locuitori şi trecerea la rangul II ar avea efecte administrative, politice şi economice", spune secretarul Consiliului Local, Ionel Vila (foto). Municipiul riscă să fie mai puţin atractiv pentru investitori şi va primi sume mai mici de la bugetul central. "Anumite proiecte internaţionale nu vor mai avea aceeaşi susţinere financiară, iar numărul consilierilor va scădea de la 27 la 23", completează Vila.

O veste bună e însă că pericolul nu se va concretiza curând, întrucât datele definitive ale recensământului vor fi făcute publicităţii în 2014. Mai rămân, deci, încă doi ani de răgaz...

Şefa Direcţiei de Statistică Bihor, Dana Paşc, afirmă că, deşi recensământul a fost foarte controversat, rezultatele provizorii sunt foarte aproape de realitate. "Nu cred că rezultatele sunt denaturate, făcând comparaţie între numărul locuinţelor recenzate şi datele pe care le avem din comparaţiile curente. Mă aşteptam la o scădere a numărului de locuitori chiar mai drastică", afirmă Paşc.

După Oradea, cei mai mulţi locuitori au Salonta (17.042), Marghita (15.134), Săcueni (11.113) şi Beiuş (10.051). După mărimea populaţiei, Bihorul e pe locul 11 în ţară.

Şi la nivel naţional, populaţia a scăzut cu peste 2,6 milioane, de la 21.680.974 la 19.042.936 de persoane, adică cu 12,16%.