Primul concert ținut în parcul Muzeului Țării Crișurilor din Oradea în cadrul proiectului estival „Tipografia de idei” a fost unul care a împletit muzica, nostalgia și poveștile, narator fiind Nicu Alifantis. Artistul le-a spus orădenilor că are senzația că le cântă unor prieteni, „care au venit aici să ne vedem, să stăm de vorbă, să mai povestim...”.
Orădeni din mai multe generații s-au dus vineri seara să se bucure de concertul susținut de Nicu Alifantis și de membrii trupei Zan (Virgil Popescu, Sorin Voinea, Răzvan Mirică, Relu Bitulescu), despre care solistul a spus „de 28 de ani mă suportă, de 28 de ani îi suport”. Atmosfera a fost una relaxată și nu departe de a fi feerică, grație unui amestec al muzicii și frumuseții parcului de pe strada Armatei Române.
Fanii s-au așezat pe bean bag-uri, pe bănci, pe iarbă, ascultând și fredonând apoi versuri ca „E frumos, e prea frumos la tine-n suflet! / E târziu, e prea târziu la mine-n gând!”. Alții au preferat să rămână în picioare, iar la cele mai romantice sau melancolice dintre piese chiar să-și cheme partenerii/partenerele la dans. Melodiile alese de Alifantis au îndemnat, ce-i drept, la visare: de la „Ce bine că ești”, „Balada blondelor iubiri” și „Emoție de toamnă” la „Nu mă întreba”, „Ce frumoasă despărțire” și „Ploaie în luna lui marte”.
Muzicianul a adăugat în setlist și un cântec de leagăn în aromână, despre care a spus că l-a scris o „pentru bunica și pentru mama mea”, precum și o melodie în portugheză, dedicată bunicului lui, care „a fost navigator, dar s-a prăpădit cu un mare of, acela de a nu ajunge în Portugalia”.
Dovedind că se simte într-adevăr ca între prieteni, Nicu Alifantis a depănat amintiri, spunând că a vizitat pentru prima oară Oradea cu zeci de ani în urmă, că a stat la Hotel Continental și s-a plimbat pe malul Crișului Repede cu alți artiști veniți la un festival, încercând „să înfiripăm povești”. „Am foarte multe amintiri deosebite de la Oradea și mulțumesc sorții că mi-a prilejuit șansa asta, să trec prin locuri care să mi se întipărească în suflet. Oradea este un oraș ca mi-a rămas în suflet”, a spus artistul.
Totodată, de pe scenă, Nicu Alifantis i-a mulțumit unui doctor care profesează într-un spital privat din Oradea, dând de înțeles că acesta l-a salvat. „Aș vrea să-i mulțumesc unui domn care este aici undeva pe iarbă și căruia îi datorez foarte multe și chiar prezența mea fizică aici... și în viață, dr. Bogdan Mut”, a spus muzicianul.
El a lăudat totodată parcul care i-a fost gazdă, precum și activitățile de la Muzeul Țării Crișurilor. „Nu am mai cântat aici niciodată. Este o onoare pentru mine. Îi felicit (n.r. – pe organizatori) pentru ceea ce au făcut și fac cu acest muzeu”, a spus Alifantis.
După o oră și 15 minute de cântare, Nicu Alifantis a coborât de pe scenă, dar s-a întors după aplauzele publicului pentru a cânta, alături de Zan, „Epilog”, cu versuri cât de poate de potrivite: „Iar acuma „noapte bună!” / Întindeți-mi toți o mână / Vă vom răsplăti frumos / Întindeți-mi toți o mână / Sărut mâna, doamnelor. Noapte bună, domnilor”.
Proiectul „Tipografia de idei” continuă până pe 10 septembrie în parcul Muzeului Țării Crișurilor, programând printre altele spectacole de teatru, show-uri pentru copii, proiecții de filme și concerte Mircea Baniciu, Iris, Compact, Vunk și Cargo.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.