URMĂREȘTE-NE PE
MIERCURI, 30 OCTOMBRIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Nu cred că există un cetățean care ar dori să-și vadă casa distrusă numai pentru că acolo trebuie să treacă un drum ori să se facă un pasaj sau un sens giratoriu. Și chiar dacă sumele oferite drept despăgubire sunt generoase, ceea ce nu e cazul la scârțara Primărie Oradea, tot mai rămâne disconfortul de a-i scoate pe oameni din rutina zilnică.
Zic şi eu
Adrian Cris
Șeful DGASPC Bihor este cercetat de comisia de disciplină a Consiliului Județean. După cum BIHOREANUL arăta recent, Călin Puia a fost acuzat de o angajată de abuz. Speța e următoarea: în primăvară, Camera de Conturi a constatat că Direcția a fost prejudiciată cu 325.000 lei prin „decontarea unor cheltuieli de personal care nu reflectă realitatea”, dar directorul n-a făcut mare tam-tam pe chestia asta, ci, ca să se răzbune pe câteva funcționare „vinovate” că au „colaborat” cu predecesoarea lui în perioada 2018-2023 a inventat un alt „caz”.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Credeți că lărgirea la patru benzi a străzilor Armatei Române, Universităţii, Ceyrat, Thurzó Sándor şi Atelierelor din Oradea este necesară și oportună?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Așa cum arătam săptămânile trecute, în sistemul de drept românesc accesul la justiție, cu unele excepții, nu este gratuit. Pentru a ajunge să îți expui pretențiile în fața unui judecător, cu titlu prealabil, trebuie să vâri, mai mult sau mai puțin, mâna în buzunar. 
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Exercițiile fizice fac parte din tratamentul diabetului zaharat de tip 2. Activitatea fizică nu înseamnă neapărat sport sau exerciții fizice susținute. Efectele benefice ale activității fizice regulate sunt recunoscute ca efecte sigure asupra sănătății precum și a moralului. Activitatea fizică diminuează insulino-rezistența, determinând o scădere a glicemiei. Pe termen lung reprezintă un real ajutor pentru menținerea greutății sau a pierderii de greutate în cazul obezității, ceea ce se reflectă în diminuarea riscului de complicații cardiovasculare și de hipertensiune arterială, menținerea în formă a articulațiilor și a musculaturii și nu în ultimul rând ameliorarea calității somnului.
17 Martie 2019, 14:16

Oradea ieri, Oradea azi: Povestea morii de cereale din cartierul Velenţa

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

1911. Producţie prin forţa apei

Pe vremuri, Oradea era străbătută de mai multe cursuri de apă. Pârâul Peţa nu era canalizat şi avea un parcurs sinuos prin mai multe cartiere şi pe mai multe braţe. Acesta trecea prin cartierul Velenţa, pe unde acum sunt străzi, şi ajungea în proximitatea Cetăţii.

La începutul secolului trecut, actualul cartier Nufărul era doar un sat, numit Seleuş. Comunitatea avea diferite ocupaţii, între care producerea făinii şi a pâinii. Pentru producerea făinii era folosită o moară hidraulică amplasată pe malul Peţei, unde se află acum strada Velenţa, aflată atunci la marginea satului.

Moara a fost construită din lemn în secolele XVIII-XIX şi avea o roată cu pale tot din lemn, acţionată prin presiunea apei. Ulterior, a fost înlocuită cu o construcţie zidită.

În 1911, moara a fost cumpărată de Vilmos Rollinger senior, care a modernizat instalaţia pentru a îmbunătăţi producţia, cantitativ şi calitativ. Pentru măcinare erau folosite trei perechi de pietre şi trei valţuri, rezultând trei tipuri de făină, iar capacitatea zilnică era de circa 4-5 tone de cereale. Roata morii era acţionată de apele Peţei şi după 1920, dar era legată şi la un motor pe gaz, ca sursă alternativă.

2019. Din moară, pensiune

În 1938, după înlocuirea roţii de lemn cu una de inox, capacitatea de prelucrare a cerealelor a crescut la 8 tone pe oră, putând rezulta 9 categorii de făină.

Pe lângă acest produs, pe porţile morii ieşea şi orz măcinat, folosit la producerea berii. Moara a fost naţionalizată în anul 1949 şi a continuat să funcţioneze. La începutul anilor ’70 clădirea era intactă şi funcţiona normal. Apa Peţei era folosită pe atunci şi pentru adăparea cailor.

După regularizarea pârâului, traseul prin Velenţa a fost desfiinţat, astfel că roata a fost demontată. Măcinarea s-a făcut de atunci cu utilaje acţionate electric. Urbanizarea Seleuşului, devenit cartier al Oradiei, precum şi modernizarea economică au dus la scăderea importanţei morilor existente în oraş (încă două mori se aflau în zona străzii Kogălniceanu, iar o alta pe strada Traian Blajovici).

Moara Seleuş există şi astăzi, fiind renovată la începutul anilor 2000 şi propusă pentru protecţie locală. Lipită de ea este clădirea unei pensiuni, iar în locul Peţei a apărut o stradă cu mai multe case.

Activitatea de morărit a fost reluată în 1997 de firma Lugano Comimpex care în anul 1999 aceasta a cumpărat  întreg imobilul de la moştenitorii familiei Rollinger. „Nu oprim măcinatul decât două săptămâni pe an pentru reparaţii. 90% din utilaje sunt aceleaşi din secolul trecut”, a declarat pentru BIHOREANUL reprezentantul firmei, Florian Balint.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.6036 RON
  • 1 EUR = 4.9747 RON
  • 1 HUF = 0.0123 RON