1925. Inspector şcolar şef
Unul dintre cei mai cunoscuţi profesori ai Oradiei interbelice a fost George Bota. Născut în anul 1889, în localitatea Araci, acum în judeţul Covasna, a urmat studiile liceale şi universitare în Bucureşti, luându-şi licenţa în filosofie şi drept în 1913. A luptat pe frontul Primului Război Mondial, fiind ulterior premiat cu mai multe decoraţii: Avântul Ţării, Coroana României în grad de ofiţer, Panglica de virtute militară cu spade şi Crucea Comemorativă cu bareta Mărăşti-Târgu Ocna. Intrând în educaţie, a lucrat ca profesor în Şcoala Normală din Sfântu Gheorghe, iar în 1921 s-a mutat în Oradea, unde a devenit profesor titular al Şcolii Normale de Băieţi "Iosif Vulcan".
În câţiva ani, Bota a organizat deplasări şi şezători cu elevii prin satele bihorene, unde învăţau despre tradiţiile locurilor, despre jocuri şi cântece populare. Începând din 1925, Bota a fost inspector-şef al Regiunii Şcolare Oradea-Mare, iar apoi director al Şcolii "Iosif Vulcan". Activa şi în Asociaţia Cele Trei Crişuri, ţinând cursuri de literatură, educaţie, filosofie, economie şi politică. În 1928 a fost membru fondator al Ateneului Român Oradea. A murit în 1950, fiind înmormântat în cimitirul din Beiuş.
2021. Bun de citit
Despre George Bota s-a scris puţin, motiv pentru care este puţin cunoscut publicului larg acum. În 1936, Aurel Tripon îi dedica o scurtă biografie în Monografia Almanah a Crişanei, iar mai târziu scriitorul Ion Bradu îi omagia aptitudinile didactice în cartea Dascăli din Bihor. Bradu descria atmosfera şezătorilor pe care le organiza cu elevii, apreciind că rareori a întâlnit "oratori atât de minunaţi cum a fost George Bota în domeniile de pregătire profesională şi cultură generală.
Întotdeauna vorbea liber, cu fraze şi imagini alese, inedit şi interesant". Ca publicist, George Bota a semnat mai multe articole şi cărţi. A publicat materiale de beletristică - poezii, epigrame, epitafe, teatru, psihologie şi pedagogie, străjerie, inclusiv articole moralistice şi despre actualităţile vremii, colaborând cu revistele Astra Bihariei, Beiuşul, Cele Trei Crişuri, Familia, Foaia Şcolară, Vulturul şi ziarul orădean Gazeta de Vest.
Biblioteca Judeţeană Bihor păstrează câteva dintre cărţile sale, precum "Puncte de vedere: filozofie - psichologie - pedagogie" şi "Religie şi caracter: studiu psicho-pedagogic", precum şi două partituri pentru care a semnat versurile. În prezent, o străduţă din cartierul orădean Eminescu îi poartă numele.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.