1857. Fabrică de spirt şi lapte
La jumătatea secolului XIX, partea de nord a cartierului Velenţa, adiacentă Căii Clujului, era principala zonă industrială a Oradiei. În jurul anului 1850, Antal Léderer şi Ferenc Kálmán au cumpărat pe amplasamentul actualei străzi Miron Costin un mic atelier de producere a spirtului, ca să-l dezvolte. Noua fabrică, intitulată simplu, Léderer şi Kálmán, a pornit în 1857. Ca materie primă principală, folosea porumb adus din comitat (echivalentul judeţului pe atunci). Pentru că erau de calitate, dar şi intens promovate, produsele au devenit rapid cunoscute în Ungaria.
Mai mult, spirtul orădean a fost exportat şi pe pieţele din Peninsula Balcanică şi Orientul Apropiat. Producţia a crescut rapid, în 1871 ajungând la 16.000 de hectolitri, iar în 1875 la 30.000 hectolitri. Se foloseau trei maşini cu aburi şi alte instalaţii moderne, între care una de răcire a borhotului. În acel timp, fabrica avea 180 de muncitori.
În anul 1872 s-a extins, construindu-se, pe o stradă de la marginea cartierului, şi o fermă de cornute, ce asigura materia primă pentru o mică fabrică de lapte. Laptele era îmbuteliat şi vândut atât pe piaţa locală, satisfăcând mare parte a cererii, cât şi pe pieţe externe.
2017. Centru cultural
După anul 1900, lângă fabrica de spirt a mai fost construită o moară cu aburi, în incinta căreia a funcţionat şi o rafinărie. Activitatea fabricii a fost afectată de criza economică din perioada 1929-1933, fiind închisă atât unitatea de producere a spirtului, cât şi rafinăria. Doar moara a continuat să funcţioneze, cererea pentru produse de panificaţie rămânând mare.
Regimul comunist a păstrat moara în funcţiune, aici amenajându-se sediul Întreprinderii de Morărit şi Panificaţie Bihor, deservită de linia ferată industrială existentă în zonă.
Deşi avea activitate, Moara Răsăritului (numită astfel pentru că se afla în estul oraşului) s-a degradat constant, ajungând o ruină către anul 2000, când activitatea sa a fost oprită complet. După anul 2010, clădirile ce au compus pe vremuri fabrica de spirt şi moara au fost reconvertite ca spaţii culturale. Cea principală, având un turn cu creneluri, realizată acum un secol de Rimanóczy Kálmán, a fost modernizată, fiind folosită acum pentru mai multe tipuri de evenimente. Spaţiul generos, compartimentarea şi ferestrele mari permit organizarea unor expoziţii, spectacole de teatru, conferinţe şi concerte.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.