1975. O stradă cu case
Una dintre cele mai importante artere din oraș, care asigură circulația prin nordul actualului cartier Rogerius, este bulevardul Ștefan cel Mare. Pe vremuri, era calea spre fostul sat Episcopia Bihor, un drum mic aflat dincolo de gara centrală, mărginit de câmpuri și de calea ferată dinspre Borș. El apare pe hărțile Oradiei în perioada interbelică, când a început urbanizarea.
În anii 1920, în dreapta și stânga drumului s-au deschis noi străzi până la trecerea de cale ferată, apărând zeci de case, din chirpici și cărămidă, în cartierul ceferiștilor și al grădinilor. Noua zonă rezidențială, lipsită de canalizare, dotări urbane și apă curentă, era însă deservită de o linie de tramvai care mergea de la gară de-a lungul străzii până în Episcopia. În 1931, se numea Calea Iuliu Maniu, iar în anii ’40 a fost rebotezată Árpád Vezér.
Ulterior, regimul comunist i-a dat denumirea Calea Proletarilor, datorită proximității platformei industriale și a noului cartier de blocuri ce se construia în Zona de Vest. Până în anii 1960 strada nu și-a prea modificat aspectul. Primele blocuri de pe Proletarilor au fost cele cinci scări din panouri prefabricate dintre strada Olimpiadei și biserica reformată Rét.
2024. Blocuri și aglomerație
În 1968, linia de tramvai a fost desființată, iar în 1970 schița de sistematizare a orașului a prevăzut transformarea Căii Proletarilor în cartier de blocuri. Reconstruirea străzii, cu intenția transformării în bulevard, a început în 1978 dinspre capătul vestic. În primii ani au fost ridicate 1.200 de apartamente în locul tuturor clădirilor vechi din zonă, aflate în bună parte în stare rea.
Planurile de sistematizare mergeau până lângă gară, astfel că strada a fost împărțită în trei subproiecte. Intersecția Proletarilor - Transilvaniei a fost terminată în 1981, iar până în 1988-1989 au fost ridicate și blocurile până la strada Lacu Roșu, atât cu patru, cât și cu opt etaje. Tot atunci strada a fost lărgită la patru benzi și redenumită bulevardul Ștefan cel Mare.
Sistematizarea bulevardului nu s-a terminat. În colțul cu strada Teodor Neș au fost prevăzute un bloc-turn și un pasaj auto dinspre Lacu Roșu către zona de dealuri, peste calea ferată. Blocuri cu patru etaje au mai fost ridicate până la gară, pe latura sudică, și s-a propus și reînființarea liniei de tramvai, ceea ce însă nu s-a întâmplat. În ultimii 20 de ani, bulevardul nu s-a modificat mult, decât prin construirea blocului ANL și organizarea circulației rutiere.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.