Opt pe-un loc: În prag de alegeri, BIHOREANUL vă oferă proiectele candidaților la conducerea Consiliului Județean

Candidaţii a 7 partide şi unei alianţe vor, fiecare, acelaşi lucru de la cei 502.264 bihoreni: pe 27 septembrie să le dea prin vot funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean.

BIHOREANUL a analizat propunerile competitorilor, pe care le prezintă în ordinea acestora pe buletinele de vot, constatând între ele diferenţe surprinzătoare: cu o excepţie, candidaţii partidelor mari au o consistentă invers proporţională cu pretenţiile pe care le emit, sub cea a formaţiunilor marginale. Ca de obicei, nu lipsesc ofertele "exotice"...

"Se poate şi în judeţ"

Aureolat de rezultatele obţinute la Primăria Oradea, Ilie Bolojan a resetat toată politica locală prin decizia de a candida la conducerea CJ Bihor. Sub deviza "Se poate şi în judeţ", liberalul porneşte de la două premise: că trebuie să schimbe felul în care funcţionează instituţia (comparând-o cu o maşină ce consumă 25-30 litri la sută, deci energofagă, şi promiţând, ca atare, că va reduce numărul de lefegii) şi că dezvoltarea întregului judeţ depinde de dezvoltarea economiei, fără de care nu pot fi asigurate joburi, modernizate drumuri ori diversificate evenimentele culturale.

Într-un program închegat, Bolojan enunţă 7 direcţii de acţiune, propunând pentru fiecare câte 3 proiecte concrete. Pentru ca bihorenii să aibă locuri de muncă mai multe şi mai bine plătite, liberalul promite 4 parcuri industriale în maximum 2 ani (la Marghita, Beiuş, Ştei şi Aleşd), dezvoltarea turismului în toate zonele cu potenţial, precum şi a agriculturii (inclusiv cu abatoare mobile, centre de procesare şi promovarea produselor tradiţionale).

Bolojan vrea, de asemenea, extinderea utilităţilor (apă, canalizare şi gaz), modernizarea drumurilor judeţene şi comunale (după priorităţi justificate economic şi social), susţinerea reabilitării DN 76 Oradea-Deva şi DN 19E Oradea - Marghita, plus centuri ocolitoare la Beiuş şi Aleşd şi Drum Expres Oradea - Arad (cu rol de centură ocolitoare pentru Salonta), precum şi transport integrat (cu rute în toate localităţile şi abonamente integrate).

Evident, din programul lui Bolojan nu putea lipsi susţinerea conectivităţii aeriene (reluarea curselor externe de pe Aeroportul Oradea, noi curse spre Bucureşti), şi nici obiectivul accesării de fonduri UE, guvernamentale şi investiţii private (pentru asta urmând să înfiinţeze o structură distinctă în CJ, cum a făcut şi la Primăria Oradea).

Din secund, căpitan

După dezastrul Pásztor Sándor, UDMR Bihor îl aruncă în luptă pe Szabó József, care l-a secondat din postura de administrator public al judeţului, iar acum enunţă 12 priorităţi. Prima ar fi "dezvoltarea microregiunilor" (cu parcuri industriale, centuri, bazine de înot, promovare turistică şi autogări), urmată de "dezvoltarea învăţământului special" (cu campus propriu), parteneriat cu universităţile Oradea şi Partium (Parc Ştiinţific şi Tehnologic, un "complex pentru zona de medicină-farmacie" şi altul "pentru zona de automobile"), dezvoltarea infrastructurii culturale (un "cartier cultural"), a învăţământului de artă (mutarea Şcolii de Artă în Cazarma Husarilor), a unei reţele de tabere şcolare în microregiuni, susţinerea ONG-urilor, cămine pentru vârstnici şi "festivaluri tematice" microregionale.

Candidatul UDMR propune "continuarea parteneriatului strategic şi realizarea unui hub de dezvoltare" cu oraşul Debreţin din Ungaria, "care să concureze eficient" zonele Timişoara-Arad şi Cluj. Szabó nu pomeneşte nimic despre Aeroportul Oradea ori despre drumurile care să lege localităţile din Bihor, în schimb vorbeşte despre "conectivitatea europeană şi naţională" prin continuarea lucrărilor la Drumul Apusenilor şi realizarea Via Carpatia. Ultimul obiectiv proclamat este lăudabil: "susţinerea climatului de convieţuire paşnică multietnică, multiconfesională", ca "oportunitate de dezvoltare, nu sursă de conflict".

Spitale cu "ramuri"

Candidatul ALDE, Ciprian Blejan, promite că va restructura CJ aşa încât să nu mai fie "o instituţie care cheltuie bani", ci care creează "mai multă prosperitate", precizând că va înfiinţa un compartiment care să "consilieze şi să susţină proiectele primarilor pentru accesarea de fonduri europene".

Pentru infrastructură, Blejan promite modernizarea de drumuri judeţene, utilităţi "în toate comunele şi satele", "dezvoltarea parcurilor industriale şi atragerea de investitori", pentru sistemul sanitar (în condiţiile în care CJ finanţează un singur spital, cel de Psihiatrie din Nucet), promite să "doteze toate spitalele din judeţ" şi să înfiinţeze "ramuri externe ale spitalelor municipale şi orăşeneşti în zonele rurale", iar pentru educaţie, noi unităţi de învăţământ profesional şi modernizarea şcolilor şi a grădiniţelor.

Blejan are şi un capitol dedicat turismului şi sportului, propunând dezvoltarea unui brand al judeţului şi sprijinirea sportului de performanţă (inclusiv prin faptul că "CJ va răscumpăra sigla, culorile şi palmaresul FC Bihor" şi va reînfiinţa clubul).

"Voi, voi, voi!"

Vicepreşedinte vreme de 7 ani, PSD-istul Ioan Mang vrea acum să fie preşedinte şi, pentru a fi votat, se laudă în "program" cu numeroase neadevăruri, cum ar fi, de pildă, modernizarea a 530 km de drumuri judeţene şi 150 km de drumuri comunale, "construcţia de parcuri industriale în tot judeţul" (în realitate există unul singur, neracordat la gaz şi pustiu, fără nicio firmă).

Cu toate acestea, Mang îşi înşiră netulburat promisiunile, începând cu cele privind infrastructura, unele efectiv reciclate din 2016: "voi moderniza toate drumurile judeţene", "voi construi drumuri noi pentru bihoreni", "voi sprijini primăriile pentru introducerea gazului metan" (şi nu oricum, ci "la preţuri de bun-simţ"), "voi îmbunătăţi transportul judeţean de persoane şi voi construi autogări moderne", "voi moderniza şi optimiza administraţia judeţului".

Într-un capitol în care amestecă de-a valma "sănătate, cultură, sport, ONG", Mang promite că "voi accelera dotarea spitalelor cu aparatură performantă", "voi susţine instituţiile de cultură", "voi sprijini toate bisericile şi ONG-urile", "voi atrage fonduri europene de peste 1 miliard de euro" (până acum n-a prezentat câţi bani a atras CJ de la UE cu el la conducere) şi "voi colabora cu toţi primarii" (în condiţiile în care el şi Pásztor au alocat fonduri discreţionar, după culoarea politică a edililor).

Într-un al treilea şi ultim capitol, Mang înghesuie "locuri de muncă, educaţie şi agricultură", promiţând că "voi continua dezvoltarea parcurilor industriale în tot judeţul" şi "voi convinge personal (!) investitorii să vină în Bihor", "voi continua investiţiile în modernizarea unităţilor de învăţământ" (în condiţiile în care CJ vrea bazine de înot, dar o mulţime de şcoli au latrine în fundul curţii) şi "voi sprijini toţi producătorii agricoli bihoreni prin Programul Produs în Bihor/Made in Bihor".

Desigur, orice bihorean s-ar putea întreba de ce nu a "livrat" până acum, dar răspunsul l-a dat săptămâna trecută chiar candidatul PSD: fiindcă n-a fost "decât" vice, nu preşedinte, omiţând că până la începutul acestui an partidul său a condus judeţul în tovărăşie cu UDMR şi ALDE.

Irigaţii şi digitalizare

Un program mult mai serios are Andrei Amariţei, candidat PMP, partid despre care nu se poate spune că i-ar fi cucerit pe bihoreni la precedentele alegeri. Oferta acestuia e structurată pe 6 direcţii principale, fiecare cu mai multe propuneri de proiecte concrete, pe primul loc fiind infrastructura rutieră (atragerea de finanţări UE pentru drumuri, centuri pentru toate oraşele cu drumuri naţionale, dezvoltarea transportului de călători prin noi rute şi autogări), de utilităţi (extinderea reţelelor).

Pentru sănătate, candidatul PMP propune modernizarea dispensarelor comunale şi facilităţi pentru medicii care se mută la ţară, pentru agricultură depozite de legume-fructe şi extinderea sistemelor de irigaţii, iar pentru "dezvoltare economică şi turism", parcuri industriale, subvenţionarea participării producătorilor bihoreni la târguri internaţionale, portal pentru promovarea destinaţiilor turistice şi dezvoltarea Aeroportului. În fine, Amariţei promite o administraţie judeţeană transparentă şi digitalizată (publicarea tuturor contractelor şi facturilor instituţiilor publice, "internet în fiecare localitate şi în fiecare şcoală", tablete sau laptopuri pentru toţi elevii).

Promisiuni vechi, visuri noi

La fel ca Mang, şi celălalt vice al CJ visează la funcţia de preşedinte. Ales în 2016 pe lista ALDE, Traian Bodea candidează acum pentru Pro România cu un "decalog" nestructurat sub forma unui program, ci a unei liste de propuneri diverse.

Între acestea, "îmbunătăţirea infrastructurii de drumuri", construirea de noi parcuri industriale (inclusiv la Tinca), a unui centru expoziţional (în 2016 îl voia dincolo de Băile Felix, acum "în zona Autostrăzii Transilvania"), digitalizarea CJ şi a tuturor instituţiilor subordonate, fonduri UE pentru turism, susţinerea producătorilor bihoreni (prin standuri în pieţe şi supermarketuri, dar şi prin centre de colectare şi depozitare), elaborarea unei "strategii 2020-2028 pentru reforma administrativă, debirocratizarea şi apropierea instituţiilor din judeţ de nevoile reale ale cetăţenilor" (comasarea unor instituţii) şi "eficientizarea transportului public".

Ce n-a făcut UDMR

Candidatul PPMT, Szilágyi Zsolt, şi-a axat oferta pe necesitatea creării mai multor locuri de muncă şi asigurării unei mai bune mobilităţi a bihorenilor. Acesta vrea parcuri industriale în toate zonele "afectate de şomaj" (Valea lui Mihai, Săcuieni, Diosig, Marghita, Beiuş, Salonta), crearea unui sistem integrat de transport (reorganizarea reţelelor de autobuze şi subvenţionarea liniilor neprofitabile aşa încât să lege fiecare localitate de Oradea şi de "centrele regionale", "abonament judeţean valabil şi în Oradea") şi construirea de drumuri.

Spre deosebire de UDMR, PPMT-istul vrea şi "relansarea Aeroportului Internaţional Oradea", "crearea unei reţele judeţene complexe pentru biciclişti" şi conectarea judeţului la reţeaua Eurovelo (idei propuse de Pásztor în 2016, dar neonorate).

Pentru agricultură, Szilágyi propune abatoare regionale şi centre de colectare şi depozitare, pentru turism şi sport, crearea de noi pârtii de schi şi baze sportive judeţene. De asemenea, vrea "asigurarea apei potabile în toate localităţile", un program judeţean pentru tineri, "case de primire pentru bătrâni" şi "depolitizarea şcolilor".

"Primării mobile"

Ultima poziţie pe buletinele de vot aparţine candidatei Alianţei USR-PLUS, Simona Bişboacă, care are un program structurat pe 7 capitole.

Primul este despre "o administraţie deschisă şi servicii publice de calitate", prin asta înţelegând instituirea unui "abonament de transport unic judeţean/local", eficientizarea clădirilor publice, dezbaterea în CJ a oricărei petiţii ce adună 2.500 de semnături, "şedinţe informale de interpelare cu cetăţenii", accesibilizarea instituţiilor pentru persoanele cu dizabilităţi (inclusiv "asigurarea comunicării directe dintre funcţionar şi orice persoană cu deficienţe de auz, văz sau vorbire"), înfiinţarea de "primării mobile" (care să preia cereri "aproape la uşa bihorenilor, fără a mai necesita deplasarea acestora").

Bişboacă promite şi ea să susţină producătorii autohtoni ("50 hectare de parcuri industriale pentru 1.000 locuri de muncă", târguri şi pieţe mobile), inovaţii în sănătate (sisteme de supraveghere video a şcolilor şi localităţilor, combaterea abandonului şcolar, controale stomatologice pentru elevi şi mese calde pentru cei din zone defavorizate, "stoparea bullyingului şi a consumului de droguri").

În infrastructură, USR-PLUS promite "un judeţ conectat", cu centuri, reţele de gaz în oraşe, dar şi "achiziţia de către CJ a unei flote de 20 de autobuze care să fie alocate pe relaţia Oradea - comunele din Zona Metropolitană Oradea" (fără a preciza cine le va opera), în turism noi trasee, parcări în zonele aglomerate şi conectarea drumurilor turistice din Bihor cu cele din judeţele vecine. În fine, Bişboacă propune "un judeţ care încurajează şi promovează diversitatea culturală şi etnică", cu muzee săteşti private şi târguri pentru artiştii tradiţionali.

La aşa varietate de oferte, bihorenii vor decide care le satisfac mai bine nevoile şi care candidat are credibilitatea cea mai mare că se şi ţine de cuvânt. Nu de alta, dar în trecut unii le-au făgăduit marea cu sarea, iar acum repetă aceleaşi promisiuni neonorate...

PREMIERĂ RATATĂ
Liberi şi neorganizaţi

Spre deosebire de scrutinul pentru Oradea, unde a reuşit să înregistreze un candidat la Primărie şi o listă cu 14 aspiranţi la cele 27 mandate de consilier municipal, Partidul Oamenilor Liberi, care îşi încearcă prima oară norocul în alegerile din Bihor, a ratat validarea atât a candidaturii la şefia CJ, pentru care se pregătise cunoscutul vicepreşedinte al Asociaţiei Oradea Civică, Cosmin Bursaşiu (foto), cât şi a listei pentru cele 34 de locuri de consilier judeţean.

Motivul constă în faptul că cei 34 membri existenţi în Bihor la finele lunii trecute nu au reuşit să strângă 3.500 semnături pentru a putea depune candidaturile. De presupus, implicit, că nu ar fi strâns nici acest număr de voturi, care, iată, rămân la dispoziţia celor mai bine organizaţi.