La un an de la declanşarea pandemiei de Covid-19, omenirea se confruntă cu cel puţin trei mutaţii ale virusului care a dat lumea peste cap, iar Bihorul nu face excepţie.
De la începutul lunii martie şi până acum, opt probe ale unor pacienţi confirmaţi cu Covid-19 au fost trimise de Direcţia de Sănătate Publică Bihor la Institutul „Matei Balş” din Bucureşti, cu suspiciunea că bolnavii ar avea o tulpină mutantă a virusului, fie că este vorba de cea cunoscută publicului larg ca fiind de origine britanică, fie de cea sud-africană.
Cele mai recente două probe au fost transmise marţi, după ce, într-un laborator privat din Oradea, a fost confirmată o asemenea mutaţie. Deocamdată, DSP Bihor nu a primit răspuns la aceste solicitări.
Îmbolnăviţi după ce s-au vaccinat
Într-o conferinţă de presă susţinută joi, dr. Camelia Mraz (foto), medic de laborator în cadrul DSP Bihor, a declarat că suspiciunile în cele opt cazuri au fost bazate fie pe faptul că pacientul a călătorit într-o zonă în care mutaţia este răspândită, fie pentru că s-a îmbolnăvit după ce a fost vaccinat împotriva Sars-Cov-2.
„Virusul acesta este foarte parşiv, suferă cam două mutaţii pe lună. Aceste mutaţii nu întotdeauna dezvoltă o nouă variantă de virus. În prezent, se vorbeşte de trei variante mai agresive, pentru că au o contagiozitate ridicată, adică o rată de infectare mai rapidă şi într-un număr mai mare, pentru că pot dezvolta forme mai severe de boală ori duc la creşterea ratei mortalităţii”, a declarat Mraz.
Medicul nu a putut să precizeze câte din cele opt cazuri au fost ale unor pacienţi deja vaccinaţi, nici dacă erau imunizaţi cu ambele doze de vaccin sau la cât timp după imunizare s-au îmbolnăvit.
Mutaţie confirmată
Cele mai recente două suspiciuni ale DSP Bihor sunt ale unor soţi din Oradea, ambii confirmaţi cu Covid-19. În plus, bărbatul a fost confirmat ca fiind infectat cu tulpina mutantă N501Y (responsabilă atât pentru varianta britanică, cât şi pentru cea sud-africană) într-un laborator privat din Oradea, care are tehnica necesară pentru a depista aceste mutaţii.
.JPG)
Potrivit administratorului Resident Laboratory, Zoltan Fazakas (foto), specialiştii laboratorului au testat, aleatoriu şi de bunăvoie, probe ale unor pacienţi cu Covid-19, tocmai pentru a vedea dacă nu s-au infectat cu o tulpină mutantă.
Pe 9 martie, în cazul probei unui bărbat de 35 de ani din Oradea, care s-a prezentat la testare pentru că voia să călătorească în străinătate, analizele au confirmat că pacientul are varianta N501Y, dar fără a putea lămuri dacă este vorba de tulpina britanică sau de cea sud-africană. Despre care tip de tulpină mutantă este vorba, va stabili acum Institutul bucureştean.
DSP Bihor, pe fază
Fazakas a lăudat viteza cu care autorităţile au reacţionat legat de această descoperire: bolnavul a fost anunţat de laborator la ora 23.33, iar DSP Bihor a fost notificată, prin numărul de telefon de gardă, după miezul nopţii. „O mare surpriză: în circa 10 minute, m-a sunat o doamnă de la Institutul de Sănătate Publică, pentru a mă întreba dacă informaţia este corectă şi pentru a-mi cere detalii”, a declarat Fazakas, în conferinţă de presă de joi.
Viteza de reacţie a făcut ca pe 10 martie, la ora 8 dimineaţa, DSP Bihor să demareze deja ancheta epidemiologică, iar pacientul, care de altfel este asimptomatic şi se simte bine, a fost izolat rapid, la fel ca soţia sa, care a fost la rându-i confirmată cu Covid-19. În cazul ei, nu se ştie însă dacă are o variantă mutantă a bolii.
„Acest domn a solicitat testarea pentru că voia să plece în excursie. Putea fi în drum spre Germania, aşa cum fac mulţi, care nu aşteaptă rezultatele testărilor acasă, pentru că la ieşirea din ţară nu le sunt solicitate, dacă sunt în tranzit”, a declarat Fazakas, dorind să sublinieze importanţa depistării cu rapiditate a îmbolnăvirilor şi îndeosebi a mutaţiilor, mult mai contagioase.
Se poate şi în „provincie”
Administratorul Resident Laboratory (laborator care nu face recoltări de probe, ci analizează exclusiv probe recoltate la mai multe clinici din Bihor şi alte judeţe) a mai precizat că a propus autorităţilor de la Bucureşti un protocol, astfel încât nu doar Institutul "Matei Balş", ci şi laboratoarele private să poată confirma oficial tulpinile mutante de Covid-19. Acestea se depistează fie prin secvenţiere genomică (procedură care se stabileşte ce tip de mutaţie este şi care durează mai mult), fie printr-un anume tip de test Real Time PCR (care determină prezenţa unei mutaţii, fără a o identifica în mod detaliat).
„Ce se spune în presa din Bucureşti, că nu există laboratoare în provincie unde să se facă aceste determinări ale mutaţiei, nu este adevărat”, a subliniat managerul. Potrivit lui Fazakas, în laboratorul pe care îl conduce, s-ar putea identifica rapid mutaţiile, pentru un cost de 200 de lei (care nu include recoltarea şi transportul probei), iar confirmarea într-un timp cât mai scurt a unei tulpini contagioase, chiar fără a se stabili tipul ei, este extrem de utilă pentru combaterea pandemiei.
Acesta a mai spus că, până în prezent, prin testarea aleatorie a unor probe, în laboratorul din Oradea au fost confirmate patru cazuri de mutaţii, însă trei sunt ale unor pacienţi din alte judeţe.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.