În cel de-al 30-lea an în care imnul României este "Deşteaptă-te române", în centrul Oradiei s-a sărbătorit, miercuri, înainte de prânz, Ziua Imnului Naţional.
Participanţii au fost puţini şi aproape toţi s-au aflat acolo prin prisma funcţiilor pe care le deţin, fiind reprezentanţi ai instituţiilor din subordinea Ministerului Afacerilor Interne ori ai autorităţilor locale. Singurii politicieni "fără obligaţii" prezenţi au fost ex-europarlamentarul PSD Emilian Pavel şi colegii săi de partid Lilla Debelka (fost secretar de stat) şi Răzvan Puia (fost şef al Cancelariei prefectului Ioan Mihaiu). Trebuie menţionat că, aşa cum organizatorii au îndemnat, oamenii au stat la distanţă unii de alţii şi aproape toţi au purtat măşti de protecţie.
Evenimentul, organizat de Garnizoana Oradea, a debutat prin întâmpinarea prefectului Dumitru Ţiplea şi a comandantului garnizoanei, Costel Dobria, iar fanfara Şcolii Poliţiei de Frontieră a atras atenţia orădenilor aşezaţi la terasele din Piaţa Unirii. Şi mai multă curiozitate a stârnit tânăra Bianca Diana Popa, care, cu o voce deosebită, a intonat Imnul României.
Prefectul Dumitru Ţiplea a vorbit despre însemnătatea zilei. "De-a lungul timpului, în memoria colectivă a naţiunii noastre, s-au imprimat versurile poeziei "Un răsunet", scrisă de Andrei Mureşanu, care a insuflat curaj poporului, în momente cruciale ale istoriei", a spus Ţiplea. Prefectul a precizat şi că imnul României, înainte să primească această titulatură, a fost "cântat de paşoptişti, intonat în timpul războiului de independenţă, fredonat în timpul Primului şi celui de-al Doilea Război Mondial, iar în ’89 a fost cântat în timpul evenimentelor tulburi, fiind un liant al oamenilor în lupta pentru dreptate".
Cu versuri de Andrei Mureşanu şi muzică de Anton Pann, cântecul "Deşteaptă-te române!" a fost desemnat imn de stat prin Decretul-lege nr. 40, în 24 ianuarie 1990. Această prevedere a fost stipulată în Constituţia României din 1991, imnul fiind unul dintre cele patru simboluri oficiale ale României alături de Ziua Naţională, drapel şi stemă.
În cadrul ceremoniei, istoricul orădean Gabriel Moisa a făcut la rându-i unele observaţii privind imnul României, spunând că acest simbol naţional este important. "Fiecare regim politic îşi conturează o simbolistică aparte, proprie. (...) Mă bucur că particip la această manifestare, este o manifestare de suflet, care trebuie să existe, indiferent unde pe teritoriul României, pentru că o naţiune şi un popor atunci îşi respectă înaintaşii, atunci se respectă pe sine, când îşi amprentează locul cu propria simbolistică naţională", a spus istoricul.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.