Nu separi, plătești! Primăria Oradea înăsprește controalele, cei prinși cu gunoaiele aruncate greșit vor fi direct amendați

În acest an, 229 de orădeni şi 61 de asociaţii de proprietari au luat amenzi de la Poliţia Locală, pentru că nu au aruncat corect deşeurile, agenţii preferând să împartă mai degrabă avertismente.

Lucrurile se vor schimba, însă, deoarece de acum înainte poliţiştii locali vor da direct amenzi când văd că deşeurile sunt amestecate. Scopul sancţiunilor pecuniare este să îi determine pe locuitori să respecte colectarea separată, ţinând cont că gradul de reciclare din oraş este încă redus.

Reciclarea, în declin 

În anul 2021, un sfert din deşeurile produse în Oradea au fost valorificate sau reciclate. Pentru primul trimestru al anului 2022, gradul reciclării a coborât la 22%, pentru ca la sfârşitul lunii august să scadă dramatic la 17%. Drept urmare, Primăria caută soluţii...

Una dintre ele va fi intensificarea verificărilor în pubelele orădenilor. Din octombrie 2021 până în august 2022, o echipă mixtă, formată din reprezentanţi ai Primăriei, ai Eco Bihor şi ai RER Vest au verificat deşeurile din oraş, controale în urma cărora Poliţia Locală a dat amenzi în valoare totală de 220.000 lei.

Potrivit directoarei adjuncte a Direcţiei Tehnice, Adina Popa (foto), în total s-au dat 229 de amenzi persoanelor fizice, 61 la asociaţii de proprietari, în timp ce 1.032 de persoane fizice şi 146 de asociaţii au primit avertismente. "Vom continua campania de verificare a modului de colectare la asociaţii şi persoane fizice, şi de acum înainte se vor da amenzi, nu avertismente", a declarat Popa. 

Experimentul Nufărul

Pe de altă parte, Primăria caută în continuare soluţii pentru implementarea principiului "plăteşti cât arunci" la blocuri. Experimentul din cartierul Prima din Nufărul, unde ţarcurile de deşeuri au devenit high-tech, iar locatarii au primit saci cu coduri unice pentru colectarea deşeurilor în patru fracţii, sistem ce permitea ca fiecare apartament să fie taxat în funcţie de volumul de deşeuri generat, nu va fi replicat. 

În cele trei luni de proiect, 32% dintre deşeurile aruncate aici au fost reziduale, câte 30% biodegradabile şi reciclabile, iar 8% din sticlă. Un mare neajuns a fost, însă, că orădenii au aruncat sacii de biodegradabile sau de reziduale înainte să fie plini, pentru a nu sta cu o sursă de miros în casă. Chiar dacă locatarii din Prima au plătit în continuare un preţ fix pe persoană pentru serviciul de salubritate, Primăria a simulat şi costurile pe care le-ar fi avut în acest sistem, şi care au oscilat între 5 lei şi 100 lei pe persoană, tocmai pentru că sacii au fost aruncaţi mai mult goi decât plini, dar a fost înregistrat volumul lor complet.

Proiectul pilot a mai scos la iveală şi alte probleme: oamenii intrau în ţarc cu un sac scanat şi cu alţi saci plini cu gunoaie, dar fără coduri, aşadar "fentau" sistemul, ori lăsau sacii cu gunoaie pur şi simplu în jurul ţarcurilor. La finalul perioadei de testare, Primăria a aplicat şi un chestionar, însă doar 40 de orădeni au răspuns, aşa că rezultatele nu sunt relevante. Totuşi, dintre aceştia, 72% s-au declarat nemulţumiţi de această manieră de colectare a deşeurilor.

Plăteşti cât arunci... sau nu chiar

În acest context, municipalitatea caută alte soluţii pentru stimularea colectării separate a deşeurilor la blocuri. Orădenii ar putea să aibă în continuare saci cu coduri unice, însă pe care să îi arunce în aşa-numitele insule ecologice digitale pe care Primăria vrea să le cumpere cu bani din PNRR. 

Închise ermetic şi dotate cu cântare, adică un sistem de tarifare la kilogram, nu la volum, a deşeurilor, acestea ar putea fi o oglindă fidelă a cantităţii de mizerii generate în fiecare locuinţă. "Dacă vom vedea că acest sistem funcţionează, treptat urmează să fie replicat la zona de blocuri", a declarat Popa. Va mai dura, însă, până când în oraş vor ajunge cele 275 de insule finanţate prin PNRR şi care oricum vor fi puţine, în comparaţie cu cele aproape 900 de ţarcuri din oraş. 

Aşadar, nici anul viitor orădenii de la blocuri nu vor putea fi taxaţi pentru deşeurile generate, ci vor plăti tot un tarif fix pe persoană, spre deosebire de cei care stau la case şi care plătesc în funcţie de volumul pubelelor şi frecvenţa cu care le scot în stradă, pentru a fi golite. Altfel spus, la blocuri plăteşti o sumă şi arunci cât vrei...