„Nu se pune problema să nu se majoreze pensiile”. Cine e și ce vrea noul șef al Casei Naționale de Pensii, orădeanul Laurențiu Țenț

După ce în luna decembrie a anului trecut i-a succedat în funcţie unui reprezentant al PSD Timiş, orădeanul Laurenţiu Ţenţ a devenit, la 39 de ani, cel mai tânăr preşedinte al Casei Naţionale de Pensii. Nu este, însă, un diletant străin de sistem: după absolvirea Facultăţii de Drept şi doi ani ca jurist la o firmă privată, plus încă cinci ani în Direcţia Generală a Finanţelor Bihor, Ţenţ a activat din 2013 la Casa Judeţeană de Pensii Bihor. Căsătorit, tată al unui băiat de 9 ani şi membru PNL de 15 ani, partid pe care l-a ales deoarece, spune el, "cred în proprietatea privată şi în capacitatea omului de a se dezvolta liber", noul preşedinte al Casei Naţionale de Pensii a oferit BIHOREANULUI primul său interviu.

Temele sunt de mare actualitate, despre problemele acute ale sistemului de pensii: debirocratizarea acestuia pentru a nu mai pune oamenii pe drumuri între instituţii, adaptarea la tehnologiile moderne, recalcularea şi majorarea pensiilor, stimularea Pilonului II în condiţiile în care fondul public de pensii este deficitar, perspectiva eliminării controversatelor pensii speciale şi creşterea vârstei de pensionare, dar şi proaspăta decizie de a-l înlocui pe şeful Casei Judeţene de Pensii Bihor, Szarka Arpad, cu o funcţionară fără afiliere politică, fapt ce a provocat furia UDMR.

- Imediat după numire, aţi declarat că vreţi ca sistemul să fie caracterizat prin "transparenţă şi aplecarea asupra problemelor reale". Care sunt acestea?

- Sistemul nu oferă beneficiarului suficientă informaţie, or dilema fiecărei persoane care se apropie de pensionare este cât va avea pensie şi pe baza căror calcule. Trebuie ca sistemul să-i ofere predictibilitate, e o problemă pe care vrem s-o rezolvăm cât mai repede.

O altă problemă majoră este lipsa unui tratament unitar al tuturor categoriilor de beneficiari. S-a discutat recent că ar fi fost o întârziere de 15 zile la plata pensiilor pe carduri, ceea ce ar dezavantaja acest tip de beneficiari faţă de cei care le primesc prin poştă, începând cu data de 1, deşi totdeauna în ultimii ani pensiile pe carduri s-au plătit în zilele de 13 şi 14. Cert e că din cauza confuziei create, cum că au fost întârzieri, mulţi pensionari care primeau pensiile pe carduri au cerut să le primească prin poştă. Or, noi vrem să mergem pe o cale cât mai avansată de plată şi care să fie şi în folosul pensionarilor. Prin urmare, trebuie să actualizăm convenţiile cu băncile, neschimbate de ani de zile. În epoca internetului, băncile pot transfera pensionarilor banii în aceeaşi zi în care le sunt viraţi. Acestea sunt doar două dintre problemele la care sistemul trebuie să dea soluţii, dar lista este foarte lungă.

Recalculările de pensii, întârziate politic

- Chiar aşa, de ce încă se achită pensiile prin poştaşi, ca acum 60 de ani? De ce, măcar în mediul urban, nu se introduce exclusiv sistemul pe carduri, mai ieftin?

- Pentru că nu putem obliga pensionarii cum să le virăm pensiile. Chiar şi în oraşe, ar provoca dificultăţi unor pensionari, de exemplu celor indisponibilizaţi la pat. În prezent, circa 47% din pensionari primesc banii pe carduri şi 53% prin poştă. Într-adevăr, prin poştă cheltuielile sunt mai mari, dar nici nu avem, încă, o infrastructură bancară care să permită o inversare a proporţiei. Sunt sate unde nu există bancomate şi nu poţi obliga pensionarul să ia trenul sau autobuzul până la un bancomat. În Bihor este destul de ok, dar în ţară există judeţe unde băncile nu au motivaţie să instaleze bancomate în fiecare comună.

- De mai bine de un an se vorbeşte despre întârzieri în recalcularea pensiilor. Ce fel de întârzieri sunt şi cum s-au acumulat?

- Recalcularea pensiilor e un proces permanent deoarece după ce un cetăţean devine pensionat, pe parcurs se schimbă condiţiile de stabilire a cuantumului pensiei. Concret, de exemplu, cineva intră în pensie de boală şi apoi ajunge la vârsta standard de pensionare, aşa că trebuie să primească pensie normală, deci trebuie să i se facă o recalculare. Sau dacă cineva s-a pensionat cu doi ani în urmă, dar apoi a mai lucrat şi solicită Casei de Pensii să i se ia în considerare şi cei doi ani în plus, necesită tot o recalculare.

În cursul anului 2019, s-au acumulat întârzieri la Casele Judeţene de Pensii, în unele cazuri considerabile, mult peste 45 de zile, care trebuie recuperate. În unele judeţe întârzierile pot fi explicate prin anumite specificităţi, să zic aşa. La Alba, acest lucru s-a întâmplat pentru că au fost arestaţi vreo trei sferturi din angajaţii Serviciului Stabiliri Pensii, şi doi ani recalculările au întârziat. În alte judeţe sunt alte probleme, cu alte cauze, dar cea majoră şi generală este că în ultimii doi ani au fost date două legi - Legea 192/2018 pentru modificarea Legii 416/2001, privind venitul minim garantat, şi Legea 221/2018 pentru modificarea Legii 263/2010, privind sistemul de pensii publice - care au impus recalculări în 2019. Recalculările pe cele două legi s-au făcut cu un hei-rup incredibil, s-a lucrat şi până la miezul nopţii, ca să fie gata înaintea alegerilor europarlamentare de anul trecut, dar când două luni nu faci decât să lucrezi pentru aplicarea unor legi speciale, normal că acumulezi întârzieri la recalculările obişnuite. Ca atare, acum trebuie recuperate aceste întârzieri, pentru a se ajunge cât mai repede la zi cu toate.

Schimbarea lui Szarka, din motive profesionale

- La finele anului, ministrul Muncii a sunat la mai multe Case de Pensii, iar în Bihor, ca şi în alte câteva judeţe, n-a răspuns nimeni. Acesta a fost motivul schimbării directorului Szarka Arpad sau altele, mai profunde?

- Nu aş vrea să comentez situaţia cu dl Szarka în momentul acesta, dar vă pot spune că motivele care au stat la baza deciziei sunt de natură strict profesională, nu de altă natură.

- Există informaţii conform cărora s-au făcut presiuni mari asupra dvs. pentru a vă revoca propriul ordin de înlocuire a dlui Szarka. Ce ne puteţi spune despre asta?

- Nu confirm asta.

- Noua directoare, Andaluzia Coraş, nu e membră în niciun partid. Cum de aţi rezistat tentaţiei de a pune la şefia un membru PNL?

- Pentru că noi, la modul real, dincolo de ceea ce se spune, încercăm o profesionalizare a sistemului, aşa că am apelat la un profesionist chiar dacă nu e membru de partid.

- Şi aţi şi menţinut-o în funcţie pe directoarea adjunctă, Carmen Polman, chiar dacă este de la PSD...

- Doamna Polman este titular pe funcţie şi, chiar dacă nu e preferată de noi, din acest motiv a rămas pe funcţie.   

Majorarea pensiilor, din septembrie

- O dezbatere intensă vizează sustenabilitatea sistemului public de pensii. Guvernul Orban şi-a asumat obligaţia de a aplica legea de majorare a pensiilor adoptată de PSD, deşi chiar economiştii liberali spun că nu sunt bani pe termen lung...

- Politica Guvernului este de a aplica legea pensiilor întocmai, cum e în vigoare. Deci nu se pune problema să nu se majoreze pensiile, prin urmare din septembrie punctul de pensie va fi majorat cu 40%, de la 1.265 lei la 1.775 lei.

- Ministrul Muncii a vorbit despre necesitatea unei dezbateri privind posibilitatea prelungirii activităţii, pentru cei care vor acest lucru, până la 70 ani, motiv pentru care opoziţia acuză Guvernul că vrea ca românii să lucreze până la moarte. Pe de altă parte, în Europa vârsta de pensionare creşte mereu, din cauza scăderii demografice şi creşterii speranţei de viaţă. Cum vedeţi la noi soluţia de echilibru?

- E o problemă complexă şi, prin urmare, răspunsul nu poate fi simplu. Ceea ce pot spune, pe scurt, este că se analizează o asemenea posibilitate, ca salariaţii care vor acest lucru să rămână în activitate şi după vârsta standard de pensionare. În Minister s-a creat un grup de lucru pe această temă, dar nu ne-am propus să copiem ceva de la alţii, ci să ne gândim serios la ce urmează, pentru că într-adevăr scăderea natalităţii şi creşterea speranţei de viaţă pun peste tot presiune pe fondurile publice de pensii.

- Pe de altă parte, la noi sunt şi categorii de bugetari care se pensionează tot mai devreme, chiar şi la 45 de ani, ba au şi pensii speciale. Cine poate iniţia înlăturarea anomaliilor?

- Problema e de competenţa şi, de altfel, şi în preocuparea Guvernului. S-au făcut chiar şi nişte paşi pentru abrogarea pensiilor speciale, iar pentru creşterea vârstei de pensionare avem discuţii şi, în mod logic, vor urma şi decizii.

- Ministrul Finanţelor avertizează că sistemul public de pensii acumulează deficite de la an la an şi recomandă stimularea fondurilor de pensii private, pentru care, însă, PSD a diminuat contribuţiile la 3,75%, deşi trebuiau majorate la 6%. Ce se va întâmpla?

- Poziţia noastră e fără dubii: vrem o creştere a contribuţiilor la Pilonul II de pensii. În aceste fonduri private de pensii, banii sunt în contul individual al fiecărui contribuabil, fiecare ştie câţi bani i s-au acumulat pentru a-i primi la pensionare, pe când în fondul public, la care se direcţionează 21,25% din salariul brut, banii sunt într-o "găleată" pentru toţi contributorii, care vor primi pensii în cuantum necunoscut, în funcţie de decizii politice, ceea ce vrem să evităm.

Pensiile-record, prin sentinţe

- Majoritatea românilor vor eliminarea pensiilor speciale şi utilizarea exclusivă a principiului contributivităţii pentru stabilirea drepturilor la pensie. Cât de realistă e această dorinţă, având în vedere că de asemenea pensii beneficiază categorii diverse – magistraţi, diplomaţi, angajaţi ai Parlamentului, ai Curţii de Conturi, militari?...

- Am declanşat deja demersuri pentru renunţarea la ceea ce popular se numeşte pensii speciale, cu excepţia militarilor, care constituie o excepţie de la principiul contributivităţii în toate statele NATO şi ale căror pensii, de altfel, le plăteşte Ministerul Apărării, nu Casa de Pensii. Deocamdată, proiectul pentru desfiinţarea acestor pensii speciale, de serviciu, este în Parlament, dar înţeleg că dacă acolo nu va fi încheiată procedura, Guvernul este dispus să apeleze la alte instrumente, inclusiv angajarea răspunderii.

- Care sunt pensiile cele mai mari şi cele mai mici? Recent, un deputat a dezvăluit că un fost magistrat primeşte pensie lunară de 74.000 lei, în timp ce presa arată bătrâni de la ţară cu 50 lei pe lună. Cum au fost posibile asemenea discrepanţe uriaşe?

- Într-adevăr, pensiile magistraţilor sunt cele mai mari. Nu cunosc "recordurile", dar trebuie spus că acestea nu au fost stabilite de Casa de Pensii, ci prin hotărâri judecătoreşti. În ce priveşte pensia minimă, aceasta este de 704 lei, iar când sunt prezentate cazuri de pensii sub acest nivel este vorba, de fapt, despre persoane care nu au pensie, ci beneficiază de ajutoare sociale prin diverse legi speciale. Confuzia provine din faptul că tot Casa de Pensii plăteşte şi aceste ajutoare, dar nu ca pensii, din bugetul asigurărilor sociale de stat, ci din bugetul de stat, detalii de altfel scrise pe talonul de pensii.

"Lucrăm serios la debirocratizare"

- În mediul politic se vorbeşte despre regionalizare prin restructurarea unor instituţii. E posibilă şi reorganizarea Caselor de Pensii la nivel regional?

- Nu e cazul, nu s-au pus în discuţie asemenea restructurări la noi.

- O reducere a birocraţiei aveţi în plan? Oamenii sunt puşi pe drumuri inutil adesea...

- Mă bucur de întrebare, pentru că lucrăm serios la debirocratizare. În prezent, de pildă, când sunt în situaţia de a beneficia de ajutor la decesul cuiva din familie care a avut calitatea de angajat, oamenii sunt trimişi la ITM să scoată un certificat REVISAL pe care să-l aducă la Casa de Pensii. Dar, dat fiind că şi ITM, şi Casa de Pensii sunt în acelaşi Minister al Muncii, soluţia normală va fi să se acceseze şi de la Casa de Pensii sistemul REVISAL, ca să nu mai punem oamenii pe drumuri. Ordinul de unificare a bazelor de date a fost deja emis şi este în procedură de aplicare. E doar un exemplu, dar sunt multe situaţiile care pot fi îmbunătăţite prin reducerea birocraţiei.

- Se mai fentează sistemul prin pensionări pe motive de boli imaginare, pe şpăgi? În Bihor am avut un scandal uriaş acum câţiva ani, când a fost arestat, alături de mai mulţi medici din Comisia de expertiză, inclusiv fostul director al Casei Judeţene de Pensii, Leontin Ţîrle.

- Eu sper că nu se mai fac asemenea ilegalităţi. Încercăm să spuraveghem cât de atent şi domeniul ăsta, dar nu poţi garanta ce face în momentul acesta cineva pe undeva.