România are de patru ani o lege menită a proteja oamenii de poluarea olfactivă, dar degeaba! Ministerul Mediului și cel al Sănătății trebuiau să elaboreze de mult metodologia care să reglementeze cum anume se aplică legea și cum vor fi sancționați cei care poluează aerul cu mirosuri neplăcute. Totuși, regulile nu sunt nici acum finalizate, ceea ce face imposibilă sancționarea celor care ne strică aerul cu duhori.
Obligații anti-putoare
Legea 123/2020, cunoscută ca Legea mirosurilor, definește, în premieră pentru România, disconfortul olfactiv ca fiind „efectul generat de o activitate care poate avea impact asupra stării de sănătate a populației și a mediului, care se percepe subiectiv pe diferite scale de mirosuri sau se cuantifică obiectiv conform standardelor naționale, europene și internaționale în vigoare”. Actul normativ a instituit pentru orice operator economic sau titular de activitate care necesită autorizație de mediu obligația de a avea și un plan de gestionare a disconfortului olfactiv.
Legea prevede obligații pentru autoritățile locale (să prevadă în planurile de urbanism măsuri pentru prevenirea poluării olfactive, să întrețină rețelele de canalizare, să controleze activitățile care nu necesită autorizație de mediu, dar care pot genera disconfort, să nu aprobe în zone rezidențiale proiecte care pot provoca mirosuri neplăcute, iar pentru cele deja existente să caute măsuri de diminuare), pentru Direcțiile de Sănătate Publică (să monitorizeze starea de sănătate a populației în relație cu factorii de mediu) și pentru cetățeni (să nu genereze poluare olfactivă „în zonele de locuit, recreere, odihnă, tratament și agreement”, asta însemnând, de pildă, că oamenii nu mai pot fuma în spațiile comune ori nu pot găti cu ușa deschisă, chestiuni, de altfel, de bun-simț).
S-a schimbat directiva
Pe cât de ușor a fost adoptată Legea mirosurilor, pe atât de brusc s-a poticnit aplicarea ei. Actul normativ prevedea ca în 180 de zile Ministerul Sănătății și cel al Mediului să elaboreze un plan de combatere a poluării olfactive și metodologia de aplicare a legii, în care să explice inclusiv cum vor măsura autoritățile duhoarea și să ofere o scală de evaluare. Dar planul și metodologia n-au fost elaborate nici până acum!
La solicitarea redacției, Ministerul Mediului a comunicat că, imediat după aprobarea legii, a organizat consultări publice, în urma cărora a „cules” sugestii de modificare a actului normativ, depuse la Parlament. Acestea n-au apucat să fie dezbătute, pentru că în 2022 a apărut o nouă directivă europeană, cu indicații tehnice privind determinarea intensității mirosurilor prin olfactometrie dinamică și a ratei emisiilor de miros.
Drept urmare, cele două ministere au început noi discuții, pentru armonizarea standardelor românești cu cele europene, discuții care nu s-au finalizat nici până acum. „În prezent au loc întâlniri ale reprezentanților Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerului Sănătății în vederea finalizării unui nou proiect de act normativ care vizează doar Planul de gestionare a disconfortului olfactiv”, a transmis Ministerul Mediului, anunțând că documentul va fi supus dezbaterii publice. Nu se știe când.
Reclamații sunt, soluții nu – foto 01-rahota
Și, oricum, va mai dura până să apară metodologia. Ministerul spune că analiza este dificilă, pentru că sensibilitatea la mirosuri este subiectivă, prin urmare limitele sunt greu de trasat, iar identificarea surselor poluării olfactive și măsurarea acesteia nu se face ușor. „Este nevoie de mai multă expertiză în domeniul problematicii mirosului, în vederea elaborării unei metodologii adaptate contextului național, și Ministerul Mediului va lua măsuri pe domeniul său de competență pentru finalizarea metodologiei”, a transmis instituția. Patru ani n-au ajuns...
Până când ministerele se vor lămuri ce au de făcut, instituțiile locale continuă să primească reclamații de la bihorenii deranjați de diferite măsuri și spun că nu prea au ce face. „În cazul unui local fast-food și de catering aflat la parterul unui bloc, unde am avut mai multe reclamații pentru că, într-adevăr, miroase a mâncare în tot imobilul, am trasat sarcina captării mirosurilor printr-un sistem de tubulatură care să iasă deasupra blocului, dar firma ne-a dat în judecată și am pierdut, tocmai pentru că nu avem metodologie să determinăm mirosurile”, explică dr. Daniela Rahotă (foto), șefa DSP Bihor.
În opinia sa, viitorul Parlament și viitorul Guvern vor trebui să rezolve și această restanță cât mai curând, tocmai pentru că cetățenii, pe bună dreptate, au așteptări ca autoritățile să găsească soluții. Altfel, vor crede că autoritățile duhnesc de incompetență și nepăsare...
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.