În săptămâna în care Guvernul a aprobat ordonanţa care permite împuşcarea urşilor, dacă pun oamenii în pericol, ciobanii din Parcul Natural Apuseni n-au nevoie de asemenea măsuri.
Cu ajutorul unor ONG-uri, două stâne din Padiş au garduri electrice care ţin la distanţă carnivorele mari, dar fără să le rănească, şi câini din rasa ciobănesc carpatin, care sunt ancestral folosiţi în relieful Carpaţilor pentru protejarea turmelor.
Gardul care ţine lupii la distanţă
Buna convieţuire între oameni şi animalele sălbatice este posibilă, iar omorârea urşilor şi lupilor ar trebui să fie ultima soluţie, după ce au fost aplicate măsuri preventive. Este convingerea specialiştilor din două organizaţii de mediu importante, World Wide Fund (WWF) România şi Fauna şi Flora Internaţional, care au prezentat vineri, în Padiş, rezultatele unui proiect finanţat cu fonduri europene pentru îmbunătăţirea coexistenţei ciobanilor din Munţii Apuseni cu animalele carnivore de mari dimensiuni, cum sunt urşii şi lupii.
În cadrul acestui proiect, în urmă cu un an, două stâne din Padiş au fost înconjurate de un gard electric, menit să ţină la distanţă animalele care ar putea decima turmele de oi. „Gardul are mai multe niveluri de intensitate. Are 10.000 de volţi, dar nu numărul de volţi contează, ci joulii de pe fir. Apartul dă o putere de 4,3 jouli pe fir, asta înseamnă că este mai mult decât suficient să înlăture animalul, dar nu este suficient să rănească omul, nu este periculos pentru om”, a explicat la faţa locului Mircea Mărginean, ranger biolog la Fauna şi Flora Internaţional.
„Animalul de multe ori vine ud, umed, ceea ce amplifică sentimentul de electrocutare, iar primul lucru care atinge firul este partea cea mai sensibilă, botul, şi atunci simte o putere foarte tare, un şoc destul de puternic, destul să-l sperie. Din studiile pe care le-am făcut, în proiectele noastre în care am montat peste 150 de garduri electrice, aproape toţi au raportat o diminuare a pagubelor. Deşi au fost la fel de multe atacuri, au fost mult mai puţine pagube”, a mai spus specialistul.
În plus, curentându-se, animalul învaţă că n-are sens să mai meargă în zona respectivă, pentru că îşi va irosi energia fără să se hrănească.
Câini antrenaţi genetic
Ciobanii spun că, de când au gardurile electrice, lupii, cea mai mare ameninţare pentru oile din Padiş, nu le mai decimează animalele. Traian şi Ecaterina Sala, care deţin una dintre stânele înconjurate acum de un gard electric, cu 180 de oi, le-au spus jurnaliştilor că în anii trecuţi lupii le-au omorât oi în timpul nopţii, dar acum nu mai au nicio pagubă.
„Acuma dorm mai liniştită, nu mai stau trează, că vine lupul sau nu. Dacă vine, dă în gard, nu mai sare între oi”, a spus femeia.
Pe lângă gardul care a costat circa 500 de euro, cu tot cu bateria şi echipamentele necesare pentru funcţionarea lui, cheltuieli acoperite de proiectul european, cele două stâne din Padiş au primit şi câte doi câini, un mascul şi o femelă, din rasa ciobănesc carpatin, cu pedigree, vaccinaţi şi microcipaţi. De zeci de ani, aceşti câini sunt folosiţi de crescătorii de animale din Carpaţi pentru alungarea sălbăticiunilor. ONG-urile i-au cumpărat de la canise diferite, astfel încât ciobanii să poată şi împerechea câinii şi să îşi mâne oile pe munţi doar cu patrupede din această rasă.
Gabriel Brie, proprietarul unei turme de 350 de oi tot din Padiş, a explicat că cei doi câini primiţi, chiar dacă au doar un an, aşadar încă nu sunt suficient de maturi pentru a-şi face „meseria” pe deplin, ţin lupii la depărtare. „Nici nu ajung lupii la gard, că îi văd câinii şi îi alungă”, a spus crescătorul. Chiar în această săptămână, un lup a dat târcoale oilor sale, dar a plecat tot flămând, pentru că cei doi ciobăneşti au mirosit de la depărtare pericolul şi au fugărit sălbăticiunea spre pădure.
Câţi urşi sunt în Apuseni
Ciobanii spun că în Padiş au văzut urşii doar de la depărtare, pentru că habitatul din pădure le este încă prielnic şi animalele n-au nevoie să atace. Potrivit estimărilor Administraţiei Parcului Natural Apuseni, în munţii care se întind în Bihor, Cluj şi Alba trăiesc circa 30 de urşi şi cam 26 de lupi, un efectiv considerat optim pentru a nu fi o ameninţare pentru turişti şi crescătorii de animale.
„În afară de faptul că la câteva din stânele din Padiş există vizite frecvente ale carnivorelor mari, nu există atacuri frecvente, putem să le încadrăm într-un trend normal. Ce urmărim în viitor este ca zonele în care aceste animale se hrănesc să capete un nivel de protecţie, astfel încât deranjul provocat de către om în aceste zone să dispară încet încet”, a explicat şeful APNA, Alin Moş, cu prilejul aceleiaşi vizite în teren.
Ţinând cont că 80% din hrana ursului este vegetariană, dacă animalul găseşte în pădure fructele necesare pentru a se sătura, nu va coborî în zonele locuite, iar APNA mizează pe asta. De altfel, în ultima perioadă, rangerii au amendat mai multe persoane pentru că au cules cantităţi mari de afine din zone în care acest lucru este interzis, fără un permis special.
Nu se face prevenţie
Demonstrând că soluţiile propuse de ei au efectele dorite, fără a răni animalele, specialiştii în biodiversitate spun că autorităţile au obligaţia să aplice măsuri preventive, înainte de a decima efectivele de urşi. Anul trecut, Ministerul Mediului, când la conducere era Costel Alexe (PNL), a pus în dezbatere publică un proiect care prevedea dotarea stânelor cu garduri electrice ori ermetizarea tomberoanelor din zonele problemă, astfel încât urşii să nu mai fie atraşi de gunoaie.
„Din păcate, a rămas la nivel de proiect, probabil că zace într-un sertar la Ministerul Mediului, am fi foarte intersaţi să fie regândit, reluat, astfel încât crescătorii de animale să primească ajutorul necesar din partea statului”, a spus Livia Cimpoeru, specialist de comunicare în cadrul WWF România.
Tocmai pentru că autorităţile nu au aplicat soluţii preventive, specialiştii contestă Ordonanţa de Urgenţă din această săptămână, care permite primarilor să decidă împuşcarea urşilor. „Ca idee este foarte bine venită ordonanţa, dar depinde şi cum se implementează. Decizia rămâne la primar din păcate, contrar celor recomandate de noi. Primarul, neavând studii de specialitate, nu poate să evalueze în mod obiectiv comportamentul ursului şi de aici până la a ajunge la acea decizie finală rămâne un singur pas. Sigur că viaţa omului rămâne cea mai importantă, dar în acelaşi timp, unde ursul nu este agresiv nu ar trebui intervenit letal. Această decizie în toate ţările unde există astfel de probleme este luată de către reprezentantul Ministerului Mediului în terioriu, în cazul nostru al Gărzii Forestiere sau al Gărzii de Mediu”, a spus Cristian Remus Papp, coordonator Departament Specii şi Arii Protejate în cadrul WWF România.
ONG-iştii mai sugerează şi ca ciobanii sau locuitorii din satele unde urşii coboară frecvent să primească de la autorităţi un spray anume conceput, ca să îndepărteze urşii. Un asemenea spray, care se găseşte în comerţ la preţul de 380 lei, conţine capsaicină, o substanţă sintetizată din ardei iute, care face ursul să plângă şi să se retragă. Soluţia este bună şi pentru apărarea celor care obişnuiesc să facă drumeţii montane în zone frecventate de urşi.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.