„Noi știm ce vrem, dar cine își asumă?”: Ce vor tinerii din România de la candidații la alegerile parlamentare și prezidențiale

Trei organizații reprezentative pentru tinerii din România au lansat campania „Noi știm ce vrem, dar cine își asumă?”, prin care anunță nevoile educației, din perspectiva lor, astfel încât să le cunoască viitorii parlamentari și viitorul președinte al țării.

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), Consiliul Tineretului din România (CTR) și Consiliul Național al Elevilor (CNE) au anunțat joi, printr-un comunicat de presă, că vor un dialog cu candidații la alegerile din această toamnă, „cu scopul de a aduce în atenția viitorilor factori de decizie nevoile reale ale beneficiarilor sistemului educațional din România și ale tinerilor, astfel încât aceste deziderate să reprezinte priorități-cheie în programele de guvernare pe care candidații și le asumă pentru un potențial mandat”.

„ANOSR, CTR și CNE solicită partidelor politice, coalițiilor și candidaților independenți să demonstreze faptic și fără echivoc, prin planurile de guvernare și prin angajamentele luate, că vor acționa ferm pentru a produce schimbări pozitive relevante în domeniul educației și în sectorul de tineret”, se arată în comunicat.

Cele trei organizații au înaintat 14 priorități majore ale elevilor, studenților și tinerilor, cerând politicienilor, printre altele, o finanțare corespunzătoare a sistemului de învățământ, universități sigure și transparente și o educație centrată pe ei.

„Toți candidații la alegerile parlamentare și prezidențiale sunt invitați să își asume cele 14 priorități ale elevilor, studenților și tinerilor, precum și solicitările specifice ce urmează să le fie înaintate și detaliate în comunicatele ulterioare, și să le includă în programele lor politice, alături de asumarea că într-un potențial mandat acestea vor fi susținute și implementate la nivel național”, au mai transmis tinerii.

Lista completă a priorităților majore identificate de tineri:

1. Finanțarea corespunzătoare a sistemului de învățământ, care să încurajeze performanța și competitivitatea și care să asigure dezvoltarea infrastructurii în raport cu nevoile beneficiarilor;

2. Instituții de învățământ superior sigure, transparente, în care meritocrația, responsabilitatea publică, managementul universitar lipsit de ingerințe politice și toleranța zero față de orice abatere de la normele de etică reprezintă principii de bază în organizarea și funcționarea universităților;

3. Un sistem de învățământ superior echitabil, accesibil și incluziv, prin intermediul căruia toți beneficiarii direcți ai actului educațional să dispună de mecanisme corespunzătoare de sprijin adaptate specific nevoilor acestora și în care măsurile sociale și reducerea abandonului universitar să reprezinte priorități cheie pe agenda de dezvoltare;

4. Un proces educațional în care principiile fundamentale ale învățământului centrat pe student reprezintă o prioritate în activitatea de predare-învățare și un mediu universitar în care studenții sunt tratați drept parteneri egali, fiind implicați în mod real în toate procesele decizionale, la toate nivelurile;

5. Integrarea componentelor de internaționalizare, sustenabilitate și digitalizare în toate activitățile și procesele de administrare și funcționare a instituțiilor de învățământ superior din România, precum și promovarea acestora în rândul tuturor membrilor comunității universitare, inclusiv prin dezvoltarea competențelor verzi și a competențelor digitale;

6. Dezvoltarea de mecanisme diverse și adaptate nevoilor specifice ale comunităților cu risc crescut de abandon școlar, pentru a stimula atât participarea copiilor și tinerilor la educație, cât și implicarea familiilor acestora și a cadrelor didactice în combaterea fenomenului;

7. Dezvoltarea de programe de educație și formare dedicate părinților, cadrelor didactice și angajaților instituțiilor publice cu atribuții în domeniul protecției copilului, pentru a consolida relația școală-familie-comunitate și pentru a sprijini părinții în relaționarea cu elevii și cu școala;

8. Asigurarea unor medii sigure și non-violente de învățare în cadrul unităților de învățământ preuniversitar și crearea de mecanisme diverse de reducere și combatere a violenței școlare;

9. Centrarea curriculumului din învățământul preuniversitar pe competențe, prin actualizarea planurilor-cadru, reforma examenului de bacalaureat și formarea cadrelor didactice în sensul desfășurării de activități de învățare, predare și evaluare destinate formării de competențe-cheie;

10. Implicarea tinerilor și organizațiilor de și pentru tineret în toate procesele decizionale și consultative de la nivel național, asigurarea unui cadru de dialog constant cu factorii de decizie și extinderea drepturilor tinerilor, în special în raport cu procesul electoral;

11. Combaterea abuzurilor asupra tinerilor pe piața muncii, în special din punctul de vedere al remunerației inechitabile, și implementarea unor politici specifice de sprijin a tinerilor antreprenori, inclusiv prin programe de finanțare europeană;

12. Susținerea accesului tinerilor și organizațiilor de și pentru tineret în procesele decizionale privind sustenabilitatea și schimbările climatice, precum și educarea și formarea tinerilor cu privire la aceste aspecte;

13. Facilitarea accesului tinerilor la servicii de sănătate mintală și servicii medicale adaptate nevoilor acestora și dezvoltarea de politici de prevenție și tratament pentru sprijinirea tinerilor care suferă de adicții;

14. Susținerea unei reprezentări politice corespunzătoare a persoanelor aparținând minorităților, precum și protejarea drepturilor și facilitarea accesului acestor comunități la servicii sociale.