Începând din 1 septembrie, Ansamblul Artistic Profesionist Crişana, din subordinea Teatrului Regina Maria din Oradea, care reuneşte interpreţi ca Leontin Ciucur (director), Cornel Borza, Simona Costin şi Otilia Haragoş, precum şi o orchestră şi dansatori, va fi desfiinţat. Pentru ca repertoriul folcloric să fie păstrat şi promovat, va fi înfiinţat un ansamblu numit "Ţara Crişurilor" în subordinea Centrului de Cultură al judeţului.
Desfiinţat!
Proiectul în acest sens a fost pregătit de executivul Consiliului Judeţean Bihor şi va fi supus, joi, votului aleşilor. În documentul respectiv se arată, prin referire la diferite legi, cum de fapt un ansamblu folcloric nu se potriveşte în aceeaşi instituţie cu două trupe de teatru (Iosif Vulcan şi Arcadia).
Se vor desfiinţa astfel un post de dirijor, 5 posturi de artist instrumentist, un post de solist instrumentist, 4 posturi de instrumentist, un post de concert maestru şi 3 posturi cu jumătate de normă de solist vorbal, toate din cadrul Compartimentului Orchestră Muzică Populară. De asemenea, din Compartimentul Dansatori se vor desfiinţa un post de coregraf şi 16 posturi de dansatori.
Ca nuca-n perete
Între documentele justificative adăugate proiectului de desfiinţare a Ansamblului Artistic Profesionist Crişana se numără şi adrese trimise de coregraful Ioan Silaghi, care arată că numele "Ansamblul Crişana" a fost înregistrat de o structură privată la OSIM în 2019, aşadar nu mai poate fi folosit de altcineva. Povestea este una mai veche, Silaghi înstăpânindu-se pe nume după ce autorităţile publice nu au făcut-o.
De asemenea, este publicată o adresă trimisă de Teatrul Regina Maria şi semnată de managerul interimar Şerban Borda, care arată că "ţinând seama de scopul şi misiunea unei instituţii de cultură cu specific dramatic, menţinerea unui ansamblu folcloric în cadrul structurii organizatorice a Teatrului Regina Maria nu este nici necesară, nici oportună".
Decizia a fost luată, astfel, în Consiliul Administrativ al Teatrului, cu 3 voturi "pentru", un vot "împotrivă" şi o abţinere.
Din 2011
Merită precizat că ansamblul funcţionează în această structură din 2011, când şefii judeţului de la acea vreme au decis separarea teatrelor orădene într-un teatru românesc şi unul maghiar. Astfel a fost înfiinţat Teatrul Regina Maria, în subordinea căruia a intrat, ca secţie, Teatrul Arcadia, dar şi Ansamblul Crişana.Tot atunci s-a înfiinţat Teatrul Szigligeti, cu trupa de copii Liliput şi ansamblul Nagyvárad.
Deşi nu întotdeauna public, activitatea Ansamblului Artistic Profesionist Crişana a fost contestată de-a lungul timpului, din cauza lipsei de spectacole pentru bihoreni, deşi folcloriştii sunt plătiţi din bani publici tocmai pentru a ţine vii tradiţiile. Nici actorii nu au fost prea încântaţi de alăturarea cu ansamblul menţionat.
În schimb, cel puţin deocamdată, nu s-a pus problema desfiinţării sau reorganizării Ansamblului Nagyvárad, corespondentul Ansamblului Crişana, aflat în subordinea teatrului maghiar, Szigligeti. Merită precizat, însă, că membrii Ansamblului Nagyvárad au realizat şi spectacole de teatru-dans, respectiv au contribuit la diverse producţii realizate de Szigligeti.
Ciucur: "O decizie politică"
Leontin Ciucur, solist şi director al ansamblului, spune că decizia este una politică şi "dureroasă". "Este o decizie politică, luată de politicieni care au fost aleşi de bihoreni. Eu nu mă pot pune împotriva deciziei luate, astfel, de reprezentanţii bihorenilor", a spus Ciucur, contactat de BIHOREANUL, adăugând că la votul din Consiliul Administrativ al TRM, s-a opus, însă degeaba, căci majoritatea voturilor au fost "pentru".
"Cu experienţa mea artistică de 30 de ani şi de director de 17 ani, consider că (n.r. desfiinţarea Ansamblului Crişana) este o mare pierdere pentru bihoreni. Este păcat că s-a recurs la o asemenea măsură şi este dureros fiiindcă trecerea ansamblului în subordinea unui aşezământ cultural (n.r. Centrul de Cultură) înseamnă o pierdere de anvergură", a explicat Ciucur. "E o schimbare neplăcută, nu ştiu ce va ieşi de aici...", a adăugat el.
Întrebat dacă i s-a reproşat ceva legat de activitatea Ansambului, Leontin Ciucur spune că nu-şi laudă realizările folcloriştilor. "Suntem în topul ansamblurilor profesoniste din ţară. (...) Am reprezentat România la nivel înalt, la festivaluri internaţionale, dar şi la 3 expoziţii mondiale. Nu s-a apreciat acest lucru...".
Întrebat dacă se va prezenta la concurs pentru a ocupa unul dintre posturile de solişti în cadrul noului Ansamblu "Ţara Crişurilor", Ciucur a spus că nu a luat încă o decizie.
Ansamblu nou. Contracte pe perioadă determinată
Pentru ca judeţul să continue valorificarea culturii tradiţionale şi a creaţiei populare contemporane, CJ Bihor va înfiinţa un nou ansamblu, însă de data aceasta într-o instituţie în care îşi are locul. Concret, pe ordinea de zi a şedinţei ordinare de joi se află un proiect de înfiinţare a Ansamblului Artistic Profesionist "Ţara Crişurilor", în cadrul Centrului de Cultură al Judeţului Bihor, şi acesta recent format prin alăturarea CJCPCT Bihor şi Şcolii de Arte Francisc Hubic.
Potrivit proiectului, posturile, în număr total de 32, vor fi contractuale şi vor fi ocupate strict pe perioadă determinată. În cadrul ansamblului, va funcţiona o orchestră cu dirijor, concert maestru, solişti, instrumentişti, precum şi un corp de dansatori (16, plus un coregraf). Acestea vor fi ocupate prin concurs, astfel că foștii angajați ai ansamblului Crișana vor trebui să se înscrie în competiție dacă vor vrea să activeze în continuare în sectorul public. Rămâne de văzut dacă acest filtru al concursurilor va fi unul obiectiv sau e menit să îi înlăture pe artiștii „indezirabili”.
Pe de altă parte, pentru a respecta anumite norme legale, în cadrul Şcolii de Arte Francisc Hubic vor fi desfiinţate 22 de posturi de profesor şi înfiinţate tot atâtea de expert. Practic, profesorii vor avea titulatura de experţi, lucru care a stârnit nemulţumire în rândul acestora.
Reforma temută
În luna mai, mai mulţi actori, regizori şi manageri de teatru din ţară s-au arătat solidari cu artiştii orădeni, după ce, într-o întâlnire privată cu actorii Teatrului Regina Maria, Ilie Bolojan le-a spus că vrea reforme în instituţiile de cultură finanţate din bani publici (mai precis din fondurile CJ Bihor), între acestea putând să se numere chiar şi trecerea actorilor pe contracte pe perioadă determinată şi unirea sub aceeaşi "umbrelă" a teatrelor şi filarmonicii.
Actorii, dansatorii şi cântăreţii au organizat un manifest în Piaţa Unirii, considerându-se alungaţi din oraş.
Ulterior, Ilie Bolojan a spus că reforme majore sunt "în analiză", însă nu se vor concretiza fără ca personalul artistic să fie consultat. De atunci, CJ Bihor nu a elaborat vreun proiect în acest sens, iar decidenţii nu s-au mai exprimat pe această temă.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.