Musafiri periculoşi: Cum îşi face partidul extremist maghiar Jobbik campanie în Oradea

Oradea a devenit câmp de confruntare între partidele din Ungaria, inclusiv a celor anti-sistem, extremiste, care nu ezită să facă apologia forţei şi să vorbească deschis despre conflicte cu România.

Cu două duminici în urmă, un vicepreşedinte, un deputat şi un candidat ai Jobbik au descins la Oradea, unde s-au întâlnit cu adepţi în faţa cărora - înaintea alegerilor parlamentare programate în ţara vecină pe 6 aprilie, la care etnicii maghiari din România cu dublă cetăţenie vor putea vota pentru prima oară - au vânturat idei xenofobe, promiţând că vor apăra maghiarimea în faţa evreilor şi ţiganilor, dar şi că le vor promova interesele economice de etnicii români. Deşi întâlnirea a fost mai "soft" decât se aştepta, Jobbik îşi fixează prin asemenea manifestări un cap de pod care poate compromite pacea interetnică din zonă, consideră observatorii independenţi.

Reuniune cu cântec

Duminică, 2 martie, Casa de Cultură a Sindicatelor, orele 16.30-18.30. În timp ce aproximativ 600 de orădeni se pregăteau să asiste la concertul BZN, într-o altă sală, mai mică, păzită de doi indivizi în uniforme paramilitare negre, de la Garda Maghiară (formaţiune de tip paramilitar interzisă în Ungaria), se desfăşura un "forum" cetăţenesc organizat de Jobbik, partidul "mai drept, mai bun" clasat pe locul al treilea în Parlamentul Ungariei la scrutinul din 2010 şi care acum râvneşte să preia guvernarea.

Supravegheată discret de un echipaj al Jandarmeriei, reuniunea fusese anunţată în presa de limba maghiară, Jobbik promiţând prezenţa a doi lideri importanţi, vicepreşedintele Gyure Csaba şi deputatul Szavay Istvan, plus un istoric şi politolog originar din Cluj, Erdely Bela, prezentat drept candidatul pentru maghiarimea din Transilvania la alegerile din 6 aprilie.

Pregătit de rău

"M-am dus la întâlnire pregătit pentru ce putea fi mai rău", a mărturisit BIHOREANULUI un participant. Motivul? "Jobbik se declară pe faţă de extremă dreapta, cu discurs deschis împotriva evreilor şi ţiganilor, dar vehement şi contra autorităţilor din România, Serbia, Slovacia şi Ucraina, învinuite că nu acordă drepturi naţiunii maghiare din Bazinul Carpatic".

Fondat în 2003 şi condus de Vona Gabor (foto), admirator al amiralului Horthy Miklos pe care îl consideră "salvatorul naţiunii", Jobbik a făcut şi face valuri atât în Ungaria, cât şi în ţările vecine. Acum două săptămâni, un deputat Jobbik a smuls steagul UE din Parlamentul de la Budapesta şi l-a aruncat în Piaţa Kossuth, ţipând că Europa este o pacoste pentru Ungaria, pentru că face presiuni pentru liberalizarea comerţului cu terenuri inclusiv pentru străini.

Încă de la înfiinţare, Jobbik s-a asociat cu formaţiunea paramilitară Magyar Nemzet Garda (Garda Naţională Maghiară), interzisă abia în 2009, după ce indivizi în uniformele grupării au incendiat o colonie de ţigani din apropierea Budapestei şi au ucis şase bărbaţi. Jobbik a colaborat cu Garda Maghiară şi în Ardeal. În august 2013, într-o tabără organizată în Secuime împreună cu Asociaţia Tinerilor Maghiari, Vona Gabor a declarat că "pentru soluţionarea aşa-zisei probleme a maghiarilor din România este necesară asumarea unui conflict între Ungaria şi România", cerând "românilor să înţeleagă că noi nu facem altceva decât să protejăm propria noastră rasă, propria noastră naţiune".

Jobbik şi job-urile maghiarimii

La întrunirea desfăşurată la Oradea, cei trei reprezentanţi ai Jobbik au adoptat, totuşi, un discurs precaut, fără referiri la români. După ce a atacat concurenţii din Ungaria (FIDESZ şi Partidul Socialist), Gyure le-a spus celor aproximativ 60 de adepţi prezenţi, majoritatea tineri sub 35 de ani, că Jobbik-ului le datorează maghiarii din afara graniţelor legea dublei cetăţenii şi a promis că dacă formaţiunea vine la putere va mări de cinci ori alocaţiile acordate de statul ungar pentru copiii maghiari care urmează cursuri la şcoli cu predare exclusiv în limba maghiară.

Recunoscând că maghiarii din România nu au fost "românizaţi", reprezentanţii Jobbik s-au "luat" doar de ţigani şi evrei. "Infracţiunile ţiganilor sunt o problemă naţională", a spus Szavay, adăugând, de asemenea, că "nu se consideră norocos" că în şcolile din Ungaria învaţă copii maghiari laolaltă cu ţigani şi evrei.

Totuşi, politicianul ungur a scăpat şi un "porumbel" ce poate fi considerat neliniştitor pentru români, anunţând intenţia de a "segrega" piaţa muncii din Transilvania pe criterii etnice, aşa încât job-urile de la companiile ungare care activează aici să fie rezervate, practic, doar pentru maghiari. "Vrem să convingem antreprenorii din Ungaria să înfiinţeze locuri de muncă în zonele cu populaţie maghiară, iar condiţia de angajare să fie cunoaşterea limbii maghiare, pentru că sunt firme ca Mol, CBA şi OTP care nu practică acest lucru", a spus Szavay.

Lozinci fără ecou

"Cei din sală i-au ascultat în linişte pe reprezentanţii Jobbik, fără să provoace subiecte de discuţii antiromâneşti sau xenofobe", spune sursa BIHOREANULUI, iar celor trei nu le-au fost puse nici măcar întrebări pe astfel de teme.

"La finalul forumului, înainte să fie îndemnaţi să-şi dea votul pentru Jobbik, oamenii din sală au pus doar două întrebări. Dacă Jobbik va susţine elaborarea de manuale pentru învăţarea istoriei localităţilor maghiare din Transilvania şi dacă este adevărat că în Ungaria sunt anumite comunităţi, la sate, care sunt susţinute financiar de Jobbik". Previzibil, cei trei politicieni au răspuns "da" la ambele întrebări, iar reuniunea s-a încheiat după două ore fără niciun incident.

"Nu vrem tensiuni"

Deşi întrunirea a fost prima apariţie publică a Jobbik în Oradea, extremiştii maghiari au aici o filială locală încă din 2012. "Nu au o existenţă juridică legală, ci sunt găzduiţi la sediul Asociaţiei Tinerilor Maghiari, cu care colaborează", spune deputatul UDMR Szabo Odon.

De altfel, tinerii din UDMR Bihor au şi desfăşurat anul trecut un miting de protest împotriva Jobbik. Nu numai pentru că radicalii din Ungaria cultivă relaţii cu rivalii de la PPMT, "suflând" voturi către formaţiunea lui Tokes Laszlo, dar şi pentru că liderii locali ai Uniunii consideră şi ei, la fel ca românii, prezenţa Jobbik şi a Gărzii Maghiare drept un pericol. "Oradea este un spaţiu al toleranţei şi, dacă până acum nu au fost tensiuni interetnice, nu vrem să apară nici de acum înainte", explică deputatul Szabo.

"Pot aţâţa populaţia"

Şi observatorii independenţi apreciază că prezenţa Jobbik, chiar dacă pentru început inofensivă, poate afecta climatul interetnic din Oradea. "În condiţiile în care maghiari din România vor putea vota prima oară pentru Parlamentul Ungariei, era de aşteptat ca ei să fie o miză pentru politicienii de la Budapesta. Totuşi, extinderea campaniei din Ungaria în România şi prezenţa Jobbik transformă Ardealul într-un câmp de bătaie şi poate aţâţa populaţia de aici", spune preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia Oradea, Adrian Şimon (foto).

Prezent şi el la întrunirea Jobbik, Şimon consideră că "genul acesta de manifestări nu va face bine nici publicului maghiar din Transilvania şi nici românilor" şi spune că Pro Democraţia va studia cum ar putea fi reglementată legal o astfel de campanie electorală "transnaţională", cu potenţial negativ în planul relaţiilor interetnice. Nu de alta, dar în caz contrar România nu doar va semăna, ci chiar va deveni efectiv ca un sat fără câini...

Alegerile din 6 aprilie, care vor decide configuraţia viitoarei majorităţi guvernamentale din Ungaria, vor fi primele la care îşi vor putea exercita depturile electorale şi etnicii maghiari din România care au obţinut cetăţenia ungară în ultimii ani.

Potrivit legii maghiare, aceştia pot fie să voteze la orice secţie de votare din Ungaria sau la consulatul ungar de la Cluj, fie să-şi exercite votul prin corespondenţă. În acest caz, etnicii maghiari trebuie să-şi anunţe intenţia la Autoritatea Electorală Permanentă ungară, până cel târziu cu trei săptămâni înaintea scrutinului. Dacă fac acest lucru, vor primi la domiciliu un plic mare, în care vor găsi un formular pe care trebuie să-şi completeze datele de identificare, un buletin de vot pe care îl completează cu pixul şi un plic în care trebuie să pună documentele, pentru a-l expedia prin poştă, în aşa fel încât să ajungă la Budapesta cel târziu cu o zi înaintea scrutinului.

Potrivit estimărilor, pe 6 aprilie vor vota aproximativ 200.000 de cetăţeni români care au şi cetăţenie ungară, număr suficient pentru a decide un mandat de parlamentar.