Pentru mulţi bihoreni, azi, ziua de muncă începe acasă. Contagiozitatea ridicată a noului coronavirus i-a determinat pe mulţi directori de firme să îi ţină acasă pe toţi angajaţii care pot lucra şi de la distanţă. Un obicei care probabil va dăinui şi după pandemie...
Tot ca o măsură de precauţie, multe companii din Bihor fac interviuri de recrutare online, testează de Covid angajaţii noi, pe cei cu simptome şi studenţii veniţi în practică, ţin cursuri de pregătire exclusiv online şi au anulat petrecerile care, pentru mulţi, erau evenimentul aşteptat al anului.
Pentru că noile reguli ar putea să-i copleşească pe angajaţi şi, astfel, să nu mai fie productivi, unele firme se gândesc şi să-i ajute, angajând terapeuţi care să-i consilieze. Tot de la distanţă...
O altă eră
În ultimele şase luni, toate firmele au fost nevoite să se adapteze restricţiilor provocate de pandemie, ceea ce a schimbat semnificativ modul în care bihorenii lucrează. De cele mai multe ori, specialiştii în resurse umane din companii, pe umerii cărora au căzut multe dintre sarcinile privind optimizarea activităţii în criza sanitară, s-au consultat reciproc, trecând peste faptul că lucrează la firme concurente.
BIHOREANUL a constatat că Asociaţia de Resurse Umane Oradea (ARUO), care reuneşte specialişti atât de la companiile din parcurile industriale, cât şi de la firme de IT din Oradea ori de la fabrici din afara reşedinţei de judeţ, are şedinţe săptămânale, în care managerii de HR împărtăşesc dileme ori soluţii.
Munca la distanţă
Odată cu instalarea stării de urgenţă, pe 18 martie, prima măsură pe care au luat-o firmele care n-au avut activitatea închisă prin ordonanţe militare a fost să le ceară angajaţilor să lucreze de-acasă, dacă specificul muncii permitea asta. Fireşte, nu pot lucra de la domiciliu angajaţii din producţie ori constructorii, dar măsura se potriveşte pentru aşa-numitul personal suport al fabricilor, adică oamenilor de la birouri, de a căror prezenţă fizică nu depinde producţia.
În toate companiile, regula s-a păstrat şi în prezent. "Oamenii vin fizic la muncă câteva zile pe lună, când este absolut necesar", spune managerul de HR de la o fabrică din parcul industrial Eurobusiness I.
La o firmă de IT din oraş, s-au cerut la muncă unii angajaţi care nu au acasă condiţiile perfecte de lucru. "Fie au copii şi nu se pot concentra, fie nu au un spaţiu de lucru adecvat, sau pur şi simplu nu-şi găsesc motivarea. Este posibil ca în curând să revenim cu toţii la muncă, din acest motiv", zice specialista în resurse umane a companiei.
Plusuri şi minusuri
Un sondaj printre specialiştii de HR arată că procentul celor care lucrează de-acasă este diferit de la o firmă la alta: sunt companii unde nu mai merg fizic la muncă doar 10% dintre angajaţi şi altele unde lucrează de la distanţă mai bine de jumătate dintre salariaţi.
"Este o schimbare care cred că se va păstra mult timp, după pandemie. Angajaţii nu mai pierd o oră cu pregătirea şi drumul spre şi de la muncă, iar compania reduce costurile la utilităţi. Ţinând cont că acum toţi cheltuim mai mult pentru dezinfectanţi şi măşti, contează", spune un membru al ARUO.
Directorii nu văd o problemă în evaluarea angajaţilor de la distanţă şi s-au acomodat şi cu şedinţele online. "La început, a fost mai greu, nu aveam nici aparatura necesară, iar politica firmei era să avem laptop-uri fără camere video. Le înlocuim pe toate acum", spune un alt manager de HR din Eurobusiness I.
În schimb, unii angajaţi se plâng că, stând continuu acasă, muncesc prea mult. "De când lucrez de-acasă şi nu mai ies la 17 pe poartă, de fapt lucrez mai mult de 8 ore în fiecare zi, ceea ce e în detrimentul meu şi al familiei", se plânge o şefă de departament de la o fabrică orădeană.
Fără petreceri
Şi pentru angajaţii care merg fizic la muncă regulile s-au schimbat radical: stau la distanţă de colegi, sunt înconjuraţi de panouri de plexiglas, nu mai au voie să stea în grup la cafea şi nu mai iau masa împreună.
Angajaţii trebuie să uite, cel puţin deocamdată, şi de team-building-uri ori de petreceri tematice. "Nu mai sărbătorim nici zile de naştere şi am anulat petrecerea de Crăciun, deşi erau colegi care sperau că, totuşi, o vom ţine", spune un HR-ist.
La o fabrică din Salonta, cu peste 700 de angajaţi, tot pentru prevenirea îmbolnăvirilor, s-au redus la minimum obiectele folosite în comun. "Butoaiele cu apă sunt sigilate, la fel cuptoarele cu microunde", spune o angajată. Compania asigură şi transportul angajaţilor, iar în ultimele luni a suplimentat numărul de vehicule, pentru a nu-i îngrămădi pe oameni. "Cheltuielile operaţionale au crescut semnificativ. Din fericire, avem şi comenzi, chiar surprinzător de multe", afirmă un manager din companie.
Teste, la nevoie
De altfel, mai multe companii bihorene spun că, în ultimele două luni, piaţa muncii s-a revigorat şi au avut nevoie să angajeze oameni noi, pentru a răspunde comenzilor. Aproape fără excepţie, interviurile de angajare se ţin online, viitorii angajaţi având ocazia să îşi vadă locul de muncă doar când încep perioada de probă.
În plus, niciun angajat nou nu începe munca înainte de a fi testat de coronavirus. În primăvară, după depistarea primelor îmbolnăviri în parcurile industriale, fabricile mari au făcut testări prin metoda pooling, adică pe eşantioane mari, şi au permis revenirea angajaţilor doar dacă au avut rezultate negative. Costul mare al procedurii (200 lei pentru o examinare) i-a determinat pe patroni să nu mai comande teste pentru toţi angajaţii, ci doar pentru cei noi, cei care revin din concedii ori au simptome de Covid-19.
Pandemia a schimbat şi modul în care se organizează training-urile, de altfel frecvente în companiile multinaţionale. Aproape fără excepţie, toate se ţin online. "S-au redus şi costurile, pentru că de multe ori aceste programe de pregătire implicau deplasări în alte oraşe, cazare, diurne... Ne-am digitalizat forţat şi sunt sigură că este un obicei care se va păstra şi după pandemie, pentru reducerea cheltuielilor", spune o specialistă.
Cu angajaţii, la terapie
Pe lângă toate restricţiile, managerii de HR ştiu că oamenii au nevoie şi să îşi găsească motivarea de a fi eficienţi, mai ales în cazul celor izolaţi acasă. "Va trebui să oferim sprijin oamenilor şi am contactat deja terapeuţi care vor începe să discute, online sau telefonic, cu angajaţii noştri. Înainte de pandemie, nimeni nu se gândea la asta, dar acum pare o nevoie clară", zice o membră ARUO.
La o altă companie, unde în departamentul de resurse umane sunt angajate şi persoane care au absolvit Psihologia, în fiecare vineri se ţine o şedinţă specială, pentru angajaţii de-acasă, în care nu se discută probleme de serviciu, ci despre viaţa de zi cu zi. "Îi spunem "Happy Friday" şi am observat că e de folos", zice una dintre angajate. Până la urmă, chiar dacă şi-au mutat birourile prin sufragerii sau bucătării, tot colegi de muncă sunt...
SPRIJIN PENTRU TELEMUNCĂ
Bani de la Guvern pentru laptop-uri
Mutarea birourilor acasă a însemnat pentru mulţi patroni şi angajaţi şi o provocare logistică, motiv pentru care Guvernul a instituit o schemă de sprijin, prin OUG 132/2020. De săptămâna trecută, firmele ai căror angajaţi au lucrat de acasă în perioada stării de urgenţă, adică între 18 martie şi 14 mai, pot solicita un sprijin de câte 2.500 lei pentru fiecare tele-salariat.
"Cererile se depun pe platforma aici.gov.ro, dar cu condiţia ca angajatul să fi avut contractul de muncă modificat pentru tele-muncă. Nu este suficientă o decizie unilaterală a conducerii companiei", a declarat Békési Csaba (foto), directorul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bihor.
Banii pot fi folosiţi pentru achiziţia de laptop-uri, notebook-uri, telefoane inteligente, tablete, echipamente periferice pentru acestea ori licenţe aferente sistemelor de operare şi aplicaţiilor software. Până la finele săptămânii trecute, firmele din Bihor nu au depus cereri.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.