Most Wanted: BIHOREANUL publică lista celor mai „vânaţi” fugari din Bihor, unii căutaţi de mai bine de un sfert de secol (FOTO)

Peste 2.500 de români sunt daţi în urmărire naţională sau internaţională, căutaţi pentru a-şi executa pedepsele cu închisoarea la care au fost condamnaţi. Dintre aceştia, 123 sunt din Bihor - criminali periculoşi şi violatori de minori, traficanţi de droguri şi de persoane, hoţi, tâlhari, dar şi „gulere albe” căutate pentru înşelăciuni ori fraude fiscale de milioane de euro, cu toții scăpați printre degetele autorităţilor judiciare.

BIHOREANUL vă arată cine sunt fugarii celebri ai judeţului, unii dispăruți de mai bine de un sfert de secol, dar şi cum decurg căutările în cazurile lor, ce tertipuri folosesc ca să se ascundă şi cum, uneori, mai sunt și capturaţi...

Urechilă, pe fugă

În topul fugarilor bihoreni se află un orădean în vârstă de 52 ani, cu cele mai multe condamnări suferite. Se numește Gheorghe Nicolae Pop (foto), zis Ghiţă Urechilă, iar pe numele lui sunt emise 7 mandate de executare a pedepsei, totalizând 14 ani de detenţie, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi falsificare de monedă sau alte valori. 

Potrivit datelor din sentinţele sale, faptele au fost comise în perioada 1997 – 2000, când, folosindu-se de identităţi false, a emis file cec fără acoperire către firme din Bihor, Timiş, Hunedoara, Bucureşti şi Arad, cumpărând mărfuri în valoare de 1,5 milioane lei (valoarea actuală). Pop a fost condamnat în lipsă, căci a reuşit să dispară, fiind urmărit naţional şi internaţional din 2010, data la care a fost condamnat definitiv în ultimul caz de fraudă. 

Omul cu facturile 

Cel mai probabil, bărbatul se află în străinătate, unde se ascunde sub identitate falsă, la fel ca partenerul său de escrocherii, Ioan Cozac (foto), scăpat la vremea respectivă cu o pedeapsă cu suspendare, dar care ulterior a continuat cu fraudele. 

Acum în vârstă de 56 ani, Cozac a fost anchetat de-a lungul anilor pentru eliberarea unor facturi fictive în numele unor firme fără activitate, înfiinţate pe numele unor străini ori oameni fără adăpost, în beneficiul unor evazionişti care le înregistrau în contabilitate ca să se sustragă de la plata sumelor datorate bugetului de stat. Banii astfel încasaţi, viraţi în conturile firmelor-fantomă, se întorceau ulterior spre buzunarele beneficiarilor, mai puţin un comision reţinut de Cozac, cel care furniza facturile.

Bărbatul a fost condamnat definitiv la 3 ani de detenţie în noiembrie 2019, pentru complicitate la evaziune şi o pagubă de 740.000 lei, fiind judecat, încă, în alte două procese similare. Atât că dezbaterile se desfăşoară în absenţa sa, căci a dispărut înainte să poată fi încarcerat. 

Şmecherii de preot 

Fost preot la Biserica cu Lună din Oradea, Ovidiu Miron Pop (foto) este şi el pe lista urmăriţilor. A dispărut înainte ca judecătorii să-l condamne definitiv, pe 12 februarie 2021, la 9 ani de detenţie pentru crearea unui circuit evazionist care a păgubit statul cu peste 1,8 milioane euro prin tranzacţii ilicite cu produse din carne. Pop a fost dat în urmărire internaţională, bănuiala poliţiştilor fiind că se află în afara ţării.

Un alt evazionist celebru căutat este Direybatogullari Mevlut. Comerciant de fructe din import prin depozitul Bella International, cetăţeanul turc a fost condamnat definitiv pe 25 octombrie 2017 la 10 ani de detenţie pentru o evaziune prin achiziţii intracomunitare frauduloase. Concret, a cumpărat legume şi fructe din spaţiul UE, operaţiuni care sunt evidenţiate şi declarate integral în documentele justificative, dar pentru a diminua obligaţiile către bugetul de stat, ar fi înregistrat achiziţii fictive de marfă din plan intern de la firme „fantomă”, provocând astfel o pagubă de peste 2,5 milioane de euro bugetului. 

Evazionist sub protecţie 

De departe cel mai prolific evazionist este, însă, Racz Attila (foto), „regele motorinei”, urmărit internaţional din toamna anului 2015, înainte să fie condamnat de către Curtea de Apel Bucureşti la 7 ani de închisoare. Pedeapsa a încasat-o într-un dosar instrumentat de DNA pentru un prejudiciu de aproape 20 milioane euro provocat bugetului de stat: prin intermediul unui antrepozit fiscal din Slobozia, un grup de persoane coordonat de el achiziţiona motorină Euro 5 ca materie primă, scutită de accizare, sub pretext că ar urma să fie prelucrată, dar în realitate o vindea în benzinării.

De atunci, Racz a mai fost judecat, la Braşov, și pentru constituire de grup criminal organizat, într-un dosar al DIICOT care îl acuza de prejudicierea bugetului cu 25 milioane lei prin importarea a 5 milioane tone de motorină trecută în acte ca reziduuri petroliere, dar vândute la negru pe piaţă.

În acel dosar au fost trimise în judecată 17 persoane şi 6 firme, inclusiv fostul şef al ANAF, Sorin Blejnar (în final achitat), sub acuzația că a blocat orice control la societăţile implicate în „tunuri”, prin intermediul a doi şefi din cadrul Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale (DJAOV) Braşov, Claudiu Monea şi Dorel Ciobanu, și prin fostul deputat PD de Braşov Vasile Bran, care ar fi sprijinit și el gruparea de evazionişti. Condamnat iniţial la 5 ani de detenţie de Tribunalul Braşov, în final, în 2019, Racz a fost achitat de Curtea de Apel Braşov, decizie rămasă definitivă. 

În prezent, Racz Attila mai este judecat într-un alt dosar al DIICOT, alături de fostul fotbalist Călin Bălaj, de italianul Antonino Papalia şi de Mérai Katalin, cumnata lui Rácz, pentru încă o fraudă de 62 milioane lei comisă prin intermediul rafinăriei Ecodiesel din Suplacu de Barcău, care importa motorină sub pretextul procesării, dar o vindea, încasările fiind apoi plimbate prin conturile unor firme fantomă şi banii scoși de membrii grupării. Procesul se desfăşoară în absenţa lui Racz, considerat capul afacerii. Având şi cetăţenia ungară, afaceristul s-a adăpostit din 2015 la Budapesta, unde se află sub protecţia autorităţilor din ţara vecină, care au refuzat predarea lui în România.

Neglijenţă criminală 

Pe lista fugarilor bihoreni se află şi singura singura femeie din România căutată pentru o infracţiune contra vieţii, Marcela Petrescu (foto), 48 ani. Orădeanca a fost condamnată pentru uciderea din culpă a propriului ei copil, o fetiţă de 3 ani, care a murit la două zile după ce a căzut pe scările blocului și, deşi grav rănită, nu a fost dusă la medic.

S-a întâmplat la sfârşitul lunii iunie, în 2015. Marcela locuia împreună cu cei doi copii, un băieţel de 10 ani şi Sarah, de 3 ani, într-un bloc ANL din Oradea, soţul ei fiind plecat la muncă în Franţa. În timpul zilei, copiii erau în grija unei vecine, care avea şi ea două fetiţe, de 5 şi de 7 ani. Micuţa s-a aflat la vecină şi când s-a întâmplat accidentul. Bona se pregătea să-i scoată pe copii în parc şi a uitat să încuie uşa apartamentului situat la etajul I, iar micuţa a ieşit pe casa scării, căzând pe scări. 

Deşi rănită grav, nici bona şi, ulterior, nici mama ei nu au dus-o la spital. După două zile, când fetița a intrat în comă, a fost prea târziu, medicii nemaiputând s-o salveze. Expertiza medico-legală a stabilit că ar fi supravieţuit dacă ar fi fost dusă la spital din timp. Suferise o fractură craniană şi multiple fracturi costale, iar moartea s-a datorat șocului traumatic și hemoragiei interne.

Sesizaţi de medici, procurorii le-au inculpat pe cele două femei pentru ucidere din culpă, în 2019 bona fiind condamnată definitiv la 2 ani de închisoare cu suspendare, iar Marcela Petrescu primind 2 ani de închisoare cu executare. Verdictul s-a dat în absenţa mamei, care între timp a dispărut. Se presupune că a plecat în Franţa, la soţul ei, dar încă nu a fost găsită.  

Criminali şi violatori dispăruţi 

Printre cei mai căutaţi bihoreni se numără şi Sebastian Decebal Cionca, condamnat definitiv în 1998 pentru că a ucis în bătaie un cetăţean turc, în încercarea de a-l jefui, după care a fugit. A fost prins în Ungaria, la scurt timp după crimă, dar a fost eliberat de polițiștii maghiari pentru că documentele de extrădare nu au fost trimise în timp util. De atunci, e de negăsit.

Dispărut este şi Nicolae Flucsa (foto), un interlop timişorean stabilit în Oradea, membru al unei grupări mafiote profilate pe violenţe, şantaj şi proxenetism. Flucsa, despre care se bănuiește că se ascunde în Haiti, s-a făcut nevăzut în 2014, având de executat o pedeapsă de 24 de ani, 4 luni şi 666 zile de închisoare pentru şantaj, proxenetism, lipsire de libertate, dar şi pentru tentativa de asasinare, într-un restaurant din Italia, a unui alt timişorean, împușcat cu patru gloanţe.  

Orădeanul Békési János, în vârstă de 32 ani, este căutat pentru violarea unei fetiţe de 14 ani. Împreună cu şase tineri din Valea lui Mihai, Békési a ademenit adolescenta în cimitirul evreiesc din orășel, unde au siluit-o şi au filmat-o, iar apoi au distribuit imaginile pe internet. În 2019, judecătorii i-au condamnat pe toţi șapte la pedepse ridicol de mici, pe unul, recidivist, trimițându-l după gratii pentru 1 an şi 2 luni. 

Békési a primit 10 luni de închisoare cu suspendare sub supraveghere timp de 3 ani, perioadă în care trebuia să-i plătească victimei 5.000 lei daune, să urmeze un program de reintegrare socială şi să presteze 60 zile de muncă în folosul comunităţii. Nu a făcut-o, motiv pentru care Tribunalul Bihor a dispus revocarea suspendării executării pedepsei. Bărbatul, însă, nu a putut fi încarcerat, deoarece a dispărut. 

DELINCVENŢII BIHORULUI. Site-ul Poliţiei Române afișează fotografii şi informaţii despre 91 dintre cei 123 de fugari cu mandate de arestare preventivă ori de executare a pedepselor emise de instanţele de judecată din Bihor. Unii sunt căutaţi pentru crimă, abuzuri sexuale asupra minorilor (rândul 1), alţii, pentru trafic de stupefiante sau de persoane (rândul 2), pentru infracţiuni economice (rândul 3), ori pentru furturi sau tâlhării (rândul 4)

Tehnici de capturare 

Pe lista bihorenilor urmăriţi se află şi traficanţi de droguri și de persoane, hoţi, tâlhari, escroci, persoane căutate pentru abandon de familie, numărul total ridicându-se la 123. 

Cum sunt prinşi fugarii? În dosarele întocmite de poliţişti se află întotdeauna o fotografie sau un portret robot, amprentele şi adresele membrilor de familie şi ale cunoscuților, căci cel mai adesea aceştia sunt capturaţi la rude sau prieteni, la care recurg când au nevoie de bani sau de adăpost. Așa a fost prins, de pildă, Florian David Costea (foto), un escroc cunoscut în lumea interlopă drept Kobra, pe care poliţiştii l-au „săltat” de la iubită, unde s-a ascuns după ce fusese condamnat la 10 luni de detenţie pentru abuz de încredere. 

Numerele de telefon folosite de fugari şi de apropiaţii lor sunt monitorizate, aceştia putând apela la rude sau prieteni pentru ajutor. Așa a fost găsit italianul Putorti Federico (foto), rezident în Sântandrei, care fusese urmărit internaţional din 2022, când judecătorii orădeni l-au condamnat la 4 ani şi 1 lună de închisoare pentru trafic de droguri. Ajuns fugar, individul l-a ameninţat pe Facebook pe un ofiţer Antidrog din Oradea. A fost capturat un an mai târziu în ţara natală, în urma unor informaţii transmise poliţiştilor italieni de colegii lor din Interpol, care identificaseră un număr de telefon mobil folosit de fugar şi descoperiseră astfel că se afla în Peninsulă. 

„Îmbătrâniţi” pe calculator 

În timp ce unii fugari sunt prinşi repede, alţii, mai versaţi, pot dispărea cu anii, cum e şi cazul lui Sebastian Cionca, Gheorghe Pop, Nicolae Flucsa sau al preotului Ovidiu Pop. Se stabilesc în străinătate, unde încearcă să trăiască fără a ieși în evidenţă, fiind prinşi de multe ori din greşeală. „De pildă, sunt opriţi în trafic, pentru un control”, spune comisarul şef Claudiu Popa, ofiţer în cadrul Compartimentului Urmăriri, care îi „vânează” pe fugarii bihoreni. 

Pentru a nu le pierde urma, poliţiştii se folosesc periodic de tehnologia digitală pentru a le „îmbătrâni” fizionomiile. Când reuşesc să-i localizeze în străinătate cer sprijin autorităţilor judiciare din ţările cu pricina. Activităţile din afara graniţelor sunt, însă, dificile, iar în unele situaţii procedurile birocratice prea stufoase. 

A fost şi cazul interlopului orădean Mihai Carmen Pandel (foto), condamnat definitiv în 2021 la 8 ani de detenţie pentru o fraudă de 43 milioane lei din afaceri intracomunitare cu zahăr şi ulei. Bărbatul a dispărut înainte să fie încarcerat, fiind localizat de poliţiştii bihoreni într-un oraş din Italia. Dar, până să ajungă carabinierii la el, au trecut zile bune, iar Pandel s-a făcut din nou nevăzut, fiind căutat şi în prezent.

„Vânătoarea” continuă

Ce ar fi de făcut? O soluţie ar fi ca în cazurile grave, cel puţin, față de făptaşi să fie dispuse măsuri preventive, pentru a fi supravegheaţi ca să nu fugă şi să pună statul la noi cheltuieli pentru căutarea și aducerea în ţară, spun poliţiştii şi procurorii consultaţi de BIHOREANUL. 

Este adevărat că o lege nouă intrată în vigoare în luna iunie îi obligă pe urmăriţii internaţional să achite costurile cu prinderea şi transferul în România, însă actul normativ ar trebui întărit şi cu măsuri restrictive, cum ar fi aceea ca fugarii să nu mai beneficieze de eliberarea condiţionată, ci să-şi execute integral pedepsele. 

Până atunci, favorizaţi de legislaţia permisivă şi de lentoarea Justiţiei, cel puţin 123 de criminali, prădători sexuali, hoţi tâlhari escroci şi evazionişti notorii din Bihor rămân condamnaţi doar pe hârtie...

UNII FUG, ALŢII VIN
Mafioţi încătuşaţi

În timp ce delincvenții români aleg să fugă peste hotare, mulţi infractori străini încearcă să scape de răspundere ascunzându-se în România. Aşa a făcut şi un asasin al mafiei italiene, Cosimo Scaglione (foto stânga), membru al celebrei 'Ndrangheta, cu rang de căpitan, condamnat în 2006 de instanţele din țara natală, în lipsă, la 11 ani de închisoare pentru omor, tăinuire şi deţinere ilegală de arme şi explozibil, dar și asasinarea unor persoane în timpul unor reglări de conturi între două familii mafiote.

Scaglione a fost prins în 2011 în apropiere de Oradea. Italianul se căsătorise cu o sătmăreancă, i-a preluat numele şi s-a retras în România, mutându-se, periodic, dintr-un oraş în altul. El a fost localizat şi prins pe DN 19, la intrarea în Oradea dinspre Satu Mare. Pentru că a refuzat extrădarea, în final şi-a ispăşit pedeapsa în România, fiind eliberat în 2018. 

Un alt mafiot italian prins tot la Oradea a fost, în 2018, Vito Bigione (foto dreapta), om de legătură între Cosa Nostra, ’Ndrangheta şi cartelurile columbiene de traficanți de droguri, aflat între cei 30 cei mai periculoşi fugari ai lumii. Bigione s-a ascuns cel puţin 5 luni în Oradea, sub nume fals, locuind într-un apartament de bloc din zona de vest a orașului, unde vecinii îl ştiau drept un om de afaceri, nicidecum mafiot. 

Bigione a făcut, însă, o greşeală: a păstrat legătura cu apropiaţii săi din Italia, care erau monitorizaţi de carabinieri. Când au aflat locul unde era, aceștia au luat legătura cu poliţiştii orădeni. Fugarul a fost urmărit vreme de o lună şi capturat într-o dimineaţă, când ieşea din bloc pentru a merge la cumpărături, într-o acţiune comună a poliţiştilor orădeni şi italieni. O zi mai târziu, a fost arestat, iar apoi predat autorităţilor italiene.