Autorităţile locale au un motiv în plus să se preocupe de amenajarea de terenuri de sport, parcuri sau piste pentru biciclişti: trebuie să-i ajute pe oameni să "ocolească" diabetul.
Prima lege românească pentru prevenirea acestei afecţiuni, votată recent în Parlament, confirmă că deficitul de insulină, de care suferă tot mai mulţi tineri, poate fi combătut printr-un stil de viaţă sănătos, care implică o alimentaţie echilibrată şi mişcare. Iar prevenirea este, în mod cert, mai ieftină şi mai uşoară decât tratarea.
Pacienţi tot mai tineri
Diabetul este una dintre cele mai răspândite boli cronice netransmisibile de pe glob, iar estimările arată că aproape 2 milioane de români suferă de această afecţiune, fie că au fost sau nu diagnosticaţi. Mai îngrijorător este că vârsta pacienţilor este în scădere, tot mai mulţi tineri depistând că pancreasul lor nu mai secretă suficientă insulină.
"Faţă de anii ’90, vârsta de debut a scăzut foarte mult. Întâlnesc pacienţi de 25, 30, 35 de ani, cu forme severe", spune medicul Amorin Popa (foto), unul dintre cei mai renumiţi diabetologi din ţară, universitar şi şef al secţiei de specialitate din Spitalul Judeţean Oradea. Nu se fereşte să spună chiar că, pe lângă pandemia recentă de Covid-19, România şi Bihorul implicit suferă şi de o pandemie de diabet, periculoasă şi costisitoare pe termen lung.
Tocmai de aceea, o lege pentru prevenirea îmbolnăvirilor era necesară. "Într-un sistem medical logic, ar fi fost prima lege votată. Profilaxia este mult mai puţin costisitoare şi mai puţin complicată decât tratarea", zice doctorul.
Primării, mişcaţi-vă!
Legea iniţiată de mai mulţi parlamentari, inclusiv bihorenii Szabó Ödön şi Florian Bodog, şi votată zilele trecute în Parlament prevede instituirea unui Program naţional de prevenţie a diabetului, care va folosi anual 15% din fondurile Ministerului Sănătăţii dedicate profilaxiei. Banii vor fi distribuiţi proiectelor care promovează adoptarea unui stil de viaţă sănătos şi responsabil, dar şi celor menite să evalueze starea de sănătate a cetăţenilor. Vor putea accesa aceste fonduri asociaţiile, cabinetele şi clinicile medicale, şcolile, grădiniţele şi universităţile. Modalitatea de alocare a finanţărilor se va stabili prin normele de aplicare a legii şi prin programul propriu-zis, care urmează să fie elaborat de Ministerul Sănătăţii.
Legea mai prevede că autorităţile locale şi judeţene vor trebui să promoveze un stil de viaţă sănătos, prin amenajarea de terenuri de sport, bazine de înot, parcuri ori piste pentru biciclişti. De asemenea, primăriile vor trebui să ţină curţile şcolilor deschise şi vor putea să ofere facilităţi firmelor care promovează sportul, sub forma unor scutiri sau reduceri de taxe ori atribuirea directă, prin concesiune, a unor terenuri şi clădiri, pentru a le transforma în baze sportive.
Oraşe "semafor"
Institutul Naţional de Sănătate Publică va trebui să clasifice fiecare oraş din România din punct de vedere al gradului de asigurare a posibilităţii de a face sport şi mişcare, prin inventarierea facilităţilor, inclusiv a traseelor pietonale, a aparatelor de fitness în aer liber puse gratuit la dispoziţia cetăţenilor ori a competiţiilor sportive cu caracter de masă organizate. Oraşele vor fi împărţite în categoriile "roşu", "galben" şi "verde", ambiţia fiind, evident, ca fiecare localitate să devină "verde".
De asemenea, noua lege mai prevede înfiinţarea unui registru naţional al bolnavilor de diabet şi al persoanelor predispuse să dezvolte această afecţiune, unde un rol esenţial îl vor avea medicii de familie, care vor trebui să evalueze fiecare pacient.
Secretele sănătăţii
Dr. Amorin Popa spune că mişcarea este esenţială pentru prevenirea diabetului, iar secretul nu este intensitatea ei, ci regularitatea. "Activitatea fizică zilnică este secretul. De exemplu, mersul pe jos, 5 kilometri pe zi", zice specialistul. Fireşte, sportul trebuie combinat cu o alimentaţie sănătoasă, studiile demonstrând că riscul de diabet este mai scăzut în rândul persoanelor care consumă regulat lactate şi cereale integrale.
Pe de altă parte, medicul mai subliniază însă un alt detaliu important: alimentaţia echilibrată şi mişcarea zilnică nu garantează o viaţă sănătoasă. "Este foarte important şi raportul între stres şi relaxare, activitate şi odihnă. Trebuie să revenim la sistemul de viaţă domestic, echilibrat, pe care l-au avut părinţii şi bunicii noştri", zice specialistul. Aşadar, o viaţă sănătoasă nu poate fi altfel decât echilibrată, din toate punctele de vedere.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.