Mircea Baniciu le-a adus orădenilor melodii și versuri care au însoțit generații și au țesut tolbe de amintiri, într-un concert ce a adunat joi seara peste 1.500 de persoane în parcul idilic al Muzeului Țării Crișurilor.
De pe bănci, de pe iarbă sau din picioare, fanii au cântat, alături de invitatul special, despre voinicia lui Andrii Popa și au aprins lanternele telefoanelor când a început „Scrisoare de bun rămas”, cea cu „numărători de ploi din doi în doi”.
Artistul a dovedit că-i place să fie oaspete în Oradea, rostind de pe scenă expresii neaoșe ale oamenilor zonei.
Evenimente în șir
Concertul cu intrare liberă pe care Mircea Baniciu, Vlady Cnejevici și Teo Boar l-au dat în parcul de pe strada Armatei Române nr. 1 a fost prins în proiectul „Tipografia de idei”, pus în practică de Muzeul Țării Crișurilor și finanțat din fonduri europene.
Cu câteva ore înainte ca invitații să urce pe scenă, în grădină a fost proiectat documentarul „Phoenix HAR / JAR”, care surprinde parcursul spectaculos și tumultuos al uneia dintre cele mai iubite formații românești.
Tot în aer liber apoi a fost lansat volumul „Phoenix. Har/Jar", ediție inițiată și îngrijită de Cornel Mihalache, Claudia Nedelcu Ducă și Costel Postolache, fiind prezentat și albumul „Mircea Baniciu Best Of - 3CD”.
Dacă la proiecție și lansare au asistat câteva sute de curioși, la concert numărul crescuse la peste 1.500, potrivit organizatorilor, care au împărțit tichete la intrarea în grădina muzeului.
Bucurii... provinciale
Cum în zona bibliotecii în aer liber se formaseră cozi pentru autografe din partea lui Mircea Baniciu, concertul a început cu o întârziere de circa 30 de minute, însă nimeni n-a dat semne că s-ar fi supărat.
Artistul și-a început cântarea cu „Tristeți provinciale”, una dintre cele mai recunoscute piese ale acestuia, fredonate din start și de fanii orădeni. De remarcat că publicul n-a fost format doar din generațiile care și-au sărbătorit tinerețea cu Phoenix sau Pasărea Colibri, ci și din tineri, și chiar copii.
De pe scenă au răsunat apoi piese ca „Dealul cu dor” – prezentată de Baniciu drept „un cântec al primilor pași, al primei iubiri”, „Un zvon” – piesă care evocă și vechii geamgii, „Cântecul ceasornicarului” – despre care o doamnă din public a exclamat instant „E superb!”, iar artistul, de parcă ar fi auzit-o, a subliniat și el: „E foarte frumosul cântecul acesta”.
„Aicea la Oradé...”
Printre mici povești spuse publicului numeros care s-a dus să-l vadă, bănățeanul Mircea Baniciu a demonstrat că nu este străin de graiul neaoș din zona Oradiei. După ce a anunțat că urmează „Vara la țară”, el l-a îndemnat pe Vlady Cnejevici să înceapă melodia, doar că de pe scenă a răsunat „Oh! Susanna”, o celebră piesă din repertoriul tradițional american. Folkistul a comentat „greșeala”, spunând că „așa ar fi sunat «Vara la țară» dacă am fi fost în Texas; aicea la Oradé o să sune așe cum știm noi tăți”, stârnind râsete din public.
N-a fost singurul moment în care artistul și-a arătat umorul. De pildă, când a introdus piesa „Hei, tramvai”, a spus ghiduș: „Dacă nu-i Covaci pe aici, putem să o cântăm...”, cu referire la fostul său coleg din trupa Phoenix, cu care are o dispută veche.
Vinovații fără vină
La „Eșarfă în dar”, parcul a fost învăluit într-un „voal” de romantism, la „Scrisoare de bun rămas” melancolia a fost aproape palpabilă, iar aventurile lui „Andrii Popa” au transformat publicul într-un cor cu 1.500 de voci.
Fanii n-au vrut ca seara să se încheie, așa că la „bis” Mircea Baniciu l-a evocat pe Florian Pittiș, cântând „Vinovații fără vină”, și tot la insistențele publicului trioul s-a întors la microfoane pentru încă o piesă, „Înțelegere”.
Printre aplauze și ovații, Baniciu le-a mulțumit orădenilor pentru seara petrecută împreună, care s-a dovedit a fi cel mai popular eveniment organizat până acum în cadrul proiectului „Tipografia de idei”.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.