După ce în 7 decembrie lacul cu apă termală Ochiul Mare al Rezervaţiei Naturale Pârâul Peţea, din Băile 1 Mai, a secat, apoi a îngheţat, punând astfel sub semnul întrebării existenţa viitoare a ariei protejate, ministrul Mediului a dispus înfiinţarea unei comisii speciale de identificare a cauzelor acestul dezastru ecologic.
În 7 februarie, specialiştii guvernamentali au descins în Bihor, unde au discutat atât cu custodele rezervaţiei, Muzeul Ţării Crişurilor, dar şi cu specialişti în domeniu, urmând o altă întâlnire la Minister, pe 18 februarie. Concluziile preliminare le-au făcut publice vineri, prin intermediul Prefecturii Bihor.
"Ambele întâlniri au dus la conturarea posibilelor cauze ce au contribuit la scăderea nivelului apei în rezervaţia naturală Lacul Peţea, respectiv: nivelul de exploatare a resursei geotermale, mai alert decât ritmul de refacere al acviferului, nivelul precipitaţiilor şi debitele râurilor de suprafaţă şi cantitatea de masă lemnoasă exploatată în ultimii 10 ani în zona Munţilor Apuseni - Pădurea Craiului, care pare a influenţa negativ realimentarea acviferului", se arată în comunicat.
Potrivit documentului, "pentru confirmarea supoziţiilor enunţate este necesar să se realizeze măsurători de monitorizare a nivelului hidrostatic al pânzei freatice şi a presiunii acviferului din lacul Ochiul Mare, prin instalarea de piezometre în jurul lacului şi de senzori în puţurile de forare din zonă. Corelarea acestor date va oferi o imagine asupra ponderii cauzelor ce au dus la scăderea presiunii acviferului şi la încetarea debitării izvorului geotermal în rezervaţia naturală Lacul Peţea".
Altfel spus, Ministerul nu poate să se pronunţe cu exactitate asupra cauzelor care au dus la secarea lacului principal al rezervaţiei, dar nici nu exclude posibilitatea că exploatarea iraţională a apei geotermale din perimetrul celor două staţiuni, Felix şi 1 Mai, să fie una dintre cauzele preponderent determinante ale dezastrului ecologic.
Pe cale de consecinţă, pentru a găsi explicaţiile ce se impun, Ministerul Mediului vrea să realizeze o hartă a tuturor puţurilor din zonă, "pentru a determina valoarea de exploatare a resursei geotermale". Iar pentru asta a cerut informaţii diverselor instituţii locale, care urmează să le transmită până la data de 4 martie 2013.
Comisia ministerială a apreciat că montarea de piezometre şi senzori pentru monitorizarea nivelelor apei în Ochiul Mare, dar şi în puţurile de forare, ar costa 20-30.000 de euro. Bani pe care Prefectura Bihor trebuie să-i acopere printr-un proiect de parteneriat alături de alte autorităţi locale: Consiliul Judeţean Bihor, Consiliul Local Sînmartin, Muzeul Ţării Crişurilor - în calitate de custode.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.