Câteva zeci de orădeni au asistat, vineri, la ora 11, în holul Bibliotecii Judeţene "Gheorghe Şincai" la vernisajul expoziţiei "Lumini în noapte", realizată de Asociaţia evreiască Tikvah (speranţă, în ebraică), care cuprinde informaţii şi imagini despre acţiunile de salvare şi salvatorii din perioada Holocaustului. Este vorba de oamenii care au ajutat sau au ascuns familii şi comunităţi întregi de evrei, pe care i-au salvat astfel de la deportare.
Omagiu salvatorilor
"Primul scop al expoziţiei este acela de a aduce un omagiu celor care în acei ani nu numai că n-au fost opresori şi nici spectatori pasivi, ci au răspuns conştiinţei lor, demnităţii umane, şi au făcut, unii cu mari riscuri, gesturi de salvare a concetăţenilor, prietenilor, vecinilor, necunoscuţilor...", a spus preşedintele asociaţiei Emilia Teszler, fiica unei supravieţuitoare a Auschwitzului.
Expoziţia cuprinde 12 panouri cu informaţii şi ilustraţii, începând de la contextul în care a început Holocaustul, trecând la naţiunile care nu şi-au deschis graniţele pentru a-i primi pe evrei şi până la câteva dintre acţiunile de salvare organizate clandestin, spre exemplu operaţiunea cunoscută sub numele de Kindertransport, care a constat în evacuarea a 10.000 de copii din Germania sau alte teritorii ocupate, fiind despărţiţi de părinţii lor pentru a fi salvaţi. Primul transport a ajuns la sfârşitul anului 1938 în Marea Britanie.
Mâncare peste gard
De asemenea, "Lumini în noapte" îi prezintă şi pe diplomaţii români care s-au transformat în salvatori pentru evrei în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, inclusiv consulul general al României la Oradea între 1941-1944, Mihai Marina, care îi trecea graniţa pe evrei din oraş chiar cu maşina consulatului şi a întocmit rapoarte despre condiţiile din ghetoul orădean pe care le-a transmis organizaţiilor internaţionale.
În plus, asociaţia Tikvah aduce în atenţie şi alţi orădeni care au devenit salvatori în timpul Holocaustului. Unul dintre ei este Gheorghe Mangra, director administrativ al Seminarului Unit Greco-Catolic în 1944, care a ascuns copii în seminar şi chiar a ajutat o familie să treacă ilegal în România pentru a scăpa de deportare.
De asemenea, expoziţia îl omagiază şi pe doctorul Beöthy Konrád, care intenţionat i-a diagnosticat greşit pe mai mulţi evrei din ghetoul orădean cu tifos exantematic pentru a fi izolaţi într-o zonă de "boli infecţionase" şi, în acest fel, scăpând mai apoi de deportare. De asemenea, "Lumini în noapte" îi menţionează şi pe soţii Szakadati Janos şi Juliana, care aveau o parfumerie aproape de ghetoul oraşului şi care le aruncau în fiecare zi alimente evreilor peste gard. De asemenea, cei doi au ascuns o fetiţă evreică în casa lor.
Solidaritate daneză
Expoziţia "Lumini în noapte" tratează pe larg şi acţiunile Danemarcei din timpul Holocaustului, ţară care s-a opus din start persecutării evreilor, chiar şi după ce a fost ocupată de nazişti. "Danemarca a acceptat o colaborare cu autorităţile germane doar cu condiţia ca cetăţenii evrei să nu fie afectaţi", a spus Excelenţa Sa Michael Sternberg, ambasadorul extraordinar al Regatului Danemarcei în România, care a mărturisit că se află pentru prima oară la Oradea, dar că îşi doreşte să revină, chiar cu investitori.
În toamna lui 1943, după ce Hitler a aprobat şi deportarea evreilor danezi, populaţia s-a mobilizat şi a ajutat peste 7.000 de evrei şi 700 de neevrei, rude ale acestora, să ajungă cu bărcile în Suedia neutră, salvându-le astfel viaţa.
Expoziţia "Lumini în noapte" va rămâne deocamdată deschisă la Biblioteca Judeţeană, însă Asociaţia Tikvah îşi doreşte să o transforme într-una itinerantă şi să o ducă în şcolile din oraş şi chiar din judeţ. "Această expoziţie vrea să transmită un mesaj către tineri. Un mesaj că poţi să alegi, că în situaţii dramatice nu eşti un spectator. Nu este suficient să nu fii opresor şi nici nu este suficient să fii tolerant. Ai posibilitatea să ajuţi", a spus vizibil emoţionată Emilia Teszler.
La vernisaj au luat parte mai multe oficialităţi, printre care viceprimarul Mircea Mălan, care a subliniat importanţa comunităţii evreieşti în construcţia Oradiei moderne. De asemenea, directorul Muzeului Ţării Crişurilor, Aurel Chiriac, a vorbit despre proiectul reabilitării Sinagogii din strada Primăriei, unde după finaliarea lucrărilor va exista un muzeu dedicat comunităţii evreieşti din Oradea şi Bihor. La eveniment au mai participat şefa cancelariei Prefectului, Claudia Timofte, omul de afaceri Viorel Micula, dar şi reprezentanţii comunităţii evreieşti Felix Koppelman şi Andrei Seidler.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.