Lista lui Bolojan: Şeful PNL Bihor şi-a impus propriii oameni pentru Parlament, trimiţând-o pe Lucia Varga "la plimbare"

Agitaţie mare cu ocazia întocmirii listelor de candidaţi ai PNL Bihor pentru alegerile parlamentare. Deputata Lucia Varga, care s-a văzut "sărită" fără menajamente de la candidatură şi a demisionat, în semn de protest, de la conducerea Organizaţiei de femei a PNL, a continuat, luni seară, seria atacurilor la adresa preşedintelui filialei judeţene, Ilie Bolojan, contestând felul în care acesta şi-a impus propriile preferinţe.

Mica rebeliune

După primele declaraţii publice făcute la Bucureşti, prin care Lucia Varga a acuzat dictatura lui Bolojan, iar acesta invoca votul PNL Bihor, care ar fi ales democratic o listă de 5 candidaţi, din care fosta demnitară de la Mediu lipsea, presa centrală a publicat, tot luni, informaţii şi despre o mică "rebeliune" a unor primari bihoreni, proveniţi probabil din rândul susţinătorilor Luciei Varga, produsă la sediul central al partidului.

Mai mulţi primari din Bihor s-au strâns la sediul PNL din Modrogan, nemulţumiţi de ''lipsa de democraţie'' din filiala condusă de secretarul general al PNL, Ilie Bolojan, a scris Mediafax, citând surse din PNL. Cei aproximativ 12 primari care s-au strâns la sediul PNL au reclamat ''mâna de fier'' cu care Bolojan conduce filiala PNL Bihor şi ''lipsa de democraţie''.

Aceştia s-au plâns, potrivit sursei citate, de modul în care sunt luate deciziile la nivelul filialei, legitimitatea BP judeţean interimar, precum şi procedul de selecţie a liberalilor bihoreni care şi-au anunţat intenţia de a candida la alegerile locale. Mai exact, ei susţineau că din cei 11 liberali care şi-au anunţat candidatura, Ilie Bolojan, susţinut de BP judeţean interimar, ar fi selectat ''în mod arbitrar'' 5 persoane, refuzând să supună la vot lista de 11 candidaţi.

Dictatură...

Aceleaşi argumente au fost reluate, câteva ore mai târziu, şi de Lucia Varga, prezentă în studioul Antenei 3 pentru a acuza "practici nedemocratice" în privinţa alcătuirii listelor pentru scrutinul din decembrie, în Bihor dar şi în mai multe judeţe din ţară, demersul său fiind, potrivit spuselor deputatei, nu neapărat unul personal, ci vizând mai degrabă democraţia de partid, în mare pericol.

"Ne-am înscris (pentru candidatură) 11 colegi liberali care îndeplineam condiţiile de integritate, de tot ce trebuie şi care trebuia să avem susţinerea a două zone (din judeţ). Ne-am căutat susţinerea, ne-am dus în Biroul Politic Judeţean (BPJ), iar acolo domnul Bolojan, din cei 11 a ales 5 membri; a întocmit o listă cu 5 liberali şi a supus la vot Biroului Judeţean - pe care, cu o săptămână înainte, l-a propus şi l-a aprobat tot el, pentru că această conducere este lipsită de legitimitate", a relatat Lucia Varga, citată de Bihorştiri.ro.

... sau democraţie "scurtă"?

Contactat telefonic, Ilie Bolojan a confirmat, practic, spusele deputatei privind procedura de formare a listelor, doar că a catalogat-o ca fiind democratică, fiindcă s-a făcut prin vot, chit că BPJ-ul a fost solicitat să voteze, de fapt, o "listă scurtă" întocmită în prealabil de el.

"Cei care au dorit să candideze şi-au depus o declaraţie în acest sens şi erau două variante de lucru: să supunem la vot fiecare dintre aceste candidaturi individual sau, la propunerea preşedintelui, să propunem o echipă de parlamentari în această etapă. Cu votul majorităţii covârşitoare a celor prezenţi, s-a mers pe varianta de a se face un vot secret pe o echipă propusă de preşedinte, iar dacă această echipă nu ia voturile (necesare) să se treacă la votul individual. Lista pe care am propus-o pentru această primă etapă, pentru că nu s-a definitivat lista la Bihor, a primit (la vot secret) 26 de voturi pentru şi 3 împotrivă. Urmează a doua etapă de desemnare în aşa fel încât să stabilim care din această echipă de parlamentari va fi la Camera Deputaţilor, care va fi la Senat şi să completăm şi pe al 6-lea loc eligibil", a relatat Bolojan.

Candidaturi secrete

"Dumneavoastră aţi făcut o listă de 5 oameni, aţi schimbat regulile în timpul jocului, nu ne-aţi acordat egalitate de şanse, iar demersul meu de astăzi este acela de a asigura egalitate de şanse pentru toţi cei 11 care s-au înscris în competiţie, să avem şansa de a fi evaluaţi", a replicat Lucia Varga, cerându-i lui Bolojan să reia procedurile. "Am speranţa, în ceasul al 12-lea, că o să se întâmple: să asiguraţi democraţie în partid şi să reluaţi votul la Bihor şi la toate organizaţiile unde sunt contestaţii!".

Secretarul general al PNL nu s-a arătat, însă, impresionat de discurs, cum de altfel nu se arătase marcat nici de demisia Luciei Varga anunţată cu câteva ore înainte. Bolojan a remarcat doar că la votul secret din BPJ, "dacă acei colegi care nu au fost propuşi în echipă ar fi avut susţinători, în mod cert nu ar fi trecut această echipă" şi, deci, s-ar fi trecut la votarea individuală. Cum nu au avut, a rămas "echipa" sa.

Liderul PNL Bihor a refuzat, în schimb, să dezvăluie numele celor 5 pe care i-a propus, invocând faptul că lista nu e definitivată. Urmează ca finalizarea ei să aibă loc săptămâna viitoare, iar anunţarea candidaţilor PNL din fiecare judeţ se va consuma după validarea listelor în Biroul Politic Naţional.

Toamna cuţitelor lungi

În mod evident, dincolo de declaraţiile publice ce se pun în centrul atenţiei "democraţia internă de partid", la nivelul organizaţiei PNL Bihor se observă o rearanjare evidentă a polilor de putere, Ilie Bolojan exercitându-şi tot mai puternic influenţa asupra filialei şi a listelor de candidaţi.

Favoriţi ai fostului preşedinte Cornel Popa, cum erau Cristian Bodea şi Lucia Varga (primul exclus din partid, cea de-a doua scoasă de pe liste) sunt marginalizaţi în filială şi scoşi de pe liste, primarul orădean impunând în viitorul Parlament oameni despre care crede că vor fi mult mai eficienţi şi dedicaţi decât cei de dinainte. O "purificare" similară a avut loc şi în vară, cu prilejul alegerilor locale.

Deşi numele "celor 5" viitori candidaţi liberali bihoreni la Parlament nu au fost dezvăluite, e foarte posibil ca printre aceştia să se regăsească Florica Cherecheş şi Ioan Cupşa, care corespund, se pare, profilului dorit de Bolojan.

Rămâne de văzut dacă pe lista de candidaţi va figura şi numele lui Cornel Popa, un personaj politic care şi-a atins limitele, despre a cărui ineficienţă şi incompetenţă Bolojan a avut prilejul să se convingă din plin în ultimul mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean, dar căruia totuşi îi datorează, în parte, avansarea în ierarhia politică. De altfel, felul în care Popa a fost convins să nu mai candideze la CJ a fost tocmai promisiunea asigurării unui loc eligibil de parlamentar în viitorul mandat, ca un soi de "pensie politică".