URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 21 MARTIE 2025
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Mai exact, ce poți păți dacă mergi la Poșta Mare din Oradea? Pentru că impresionanta clădire intrase deja de câțiva ani în auto-demolare, un coleg a avut curiozitatea să vadă dacă acolo nu cumva sălășluiesc mai multe lighioane decât la Grădina Zoologică. Evident că imobilul era deja nepotrivit pentru cerințele secolului XXI, singurul beneficiu pe care îl aducea orădenilor fiind că managerii din București, în loc să facă renovarea, preferau să achite Primăriei Oradea, anual, supraimpozitarea de 500%.
Zic şi eu
Adrian Cris
Unul dintre cele mai scumpe și importante proiecte de infrastructură ale României (2 miliarde euro), cel pentru electrificarea și reabilitarea căii ferate Cluj Napoca - Episcopia Bihor (166,5 km), cu finanțarea asigurată din PNRR, nu va fi finalizat la termen.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Cum priviți decizia BEC și CCR de respingere a candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
În urmă cu mai bine de doi ani, la finalul anului 2022 a fost adoptă o lege pentru instituirea unui sistem de monitorizare a traficului rutier, denumit e-Sigur, prin implementarea căruia se urmărește reducerea cu 50%, până în anul 2030, comparativ cu anul 2019, a numărului persoanelor decedate şi cu 50% a numărului persoanelor grav rănite în accidente.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Exercițiile fizice fac parte din tratamentul diabetului zaharat de tip 2. Activitatea fizică nu înseamnă neapărat sport sau exerciții fizice susținute. Efectele benefice ale activității fizice regulate sunt recunoscute ca efecte sigure asupra sănătății precum și a moralului. Activitatea fizică diminuează insulino-rezistența, determinând o scădere a glicemiei. Pe termen lung reprezintă un real ajutor pentru menținerea greutății sau a pierderii de greutate în cazul obezității, ceea ce se reflectă în diminuarea riscului de complicații cardiovasculare și de hipertensiune arterială, menținerea în formă a articulațiilor și a musculaturii și nu în ultimul rând ameliorarea calității somnului.
20 Martie 2025, 15:03

Lista finală: Ce nume vor apărea pe buletinele de vot la alegerile prezidențiale din 4 mai

Lista finală: Ce nume vor apărea pe buletinele de vot la alegerile prezidențiale din 4 mai Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Românii sunt chemaţi din nou la urne pe 4 mai, în primul tur al alegerilor prezidenţiale, urmat de al doilea tur pe 18 mai. Pe buletinele de vot vor figura, după rezolvarea tuturor contestațiilor la BEC și CCR, 11 candidaţi, dintre care patru sunt independenţi. 

News.ro notează că, într-o mişcare fără precedent, PSD nu şi-a desemnat un candidat propriu, în schimb a ales să-l susţină pe fostul lider PNL, Crin Antonescu, candidat comun al coaliţiei de guvernare PSD-PNL-UDMR-minorităţi naţionale, în numele Alianței Electorale „România Înainte”.

În tabăra dreptei, competiţia este fragmentată, iar cinci dintre candidaţi au mai fost în cursă şi în toamnă.

Printre candidaţii independenţi se numără Victor Ponta, fost premier şi fost lider PSD, care revine în cursa pentru Cotroceni după un deceniu. 

De asemenea, Nicuşor Dan, actualul primar al Capitalei, concurează fără susţinerea unui partid, în timp ce preşedinta USR, Elena Lasconi, speră să ajungă din nou în turul doi, la fel ca în scrutinul anterior.

Din zona suveranistă, AUR şi POT au decis să sprijine un singur candidat pentru a nu fragmenta voturile: George Simion. După cum se știe, Anamaria Gavrilă s-a retras în favoarea lui Simion.

În competiţie a intrat şi Cristian Terheş, europarlamentar alep pe listele AUR, care a obţinut doar 1% în noiembrie. De asemenea, Silviu Predoiu, fost şef al Serviciul de Informaţii Externe, îşi încearcă din nou şansele, după ce a luat cele mai puţine voturi în toamnă, mai puţin chiar decât Ludovic Orban care se retrăsese cu câteva zile înainte în favoarea Elenei Lasconi.

Citiți mai jos prezentarea candidaților, așa cum a fost ea făcută de jurnalistul Sebastian Zachmann pentru News.ro:

Nicuşor Dan, candidat independent

Nicuşor Dan (55 de ani) ocupă în prezent funcţia de primar al Capitalei, aflat la al doilea mandat. La scurt timp după anularea alegerilor din noiembrie, în vreme ce partidele încă bâjbâiau, Nicuşor Dan şi-a anunţat candidatura ca independent la aceste alegeri prezidenţiale. Conform News.ro, deşi nu susţine schimbarea Guvernului Ciolacu, consideră că USR ar trebui să intre la guvernare.


INQUAM Photos / George Călin

De profesie matematician, Nicuşor Dan a studiat la Universitatea din Bucureşti şi a obţinut un doctorat la Sorbona. În anii ’90, a înfiinţat Şcoala Normală Superioară Bucureşti, un model educaţional inspirat din Franţa. A devenit cunoscut prin activitatea sa civică, fondând în 2008 Asociaţia Salvaţi Bucureştiul, prin care a contestat numeroase proiecte imobiliare controversate, arată aceeaşi sursă. 

A intrat în politică în 2012, candidând independent la Primăria Capitalei. În 2015, a lansat Uniunea Salvaţi Bucureştiul (USB), care s-a transformat în USR şi a intrat în Parlament în 2016. După ce a demisionat din fruntea partidului în 2017, a revenit în cursa electorală şi a devenit primar al Bucureştiului în 2020, susţinut de PNL şi USR. A fost reales în funcție în 2024.

Crin Antonescu, candidat PSD-PNL-UDMR

Crin Antonescu (65 de ani) este candidatul PSD-PNL-UDMR-minorităţi la alegerile prezidenţiale, în numele Alianței Electorale „România Înainte”, revenind în politică după 8 ani de absenţă. În trecut, a fost lider al PNL, preşedinte al Senatului şi, pentru scurt timp, preşedinte interimar al României. 

De profesie istoric, Antonescu a fost olimpic la istorie şi a studiat la Universitatea din Bucureşti. A fost o vreme profesor în Vaslui, apoi s-a întors în Tulcea, unde a predat până în 1989. După Revoluţie, s-a alăturat PNL şi, în 1992, a fost ales deputat. A fost parlamentar timp de 6 mandate consecutive şi ministru al Tineretului şi Sportului în guvernarea CDR (1997-2000), unde a iniţiat legea rentelor viagere pentru sportivii medaliaţi, arată News.ro.


INQUAM Photos / George Călin

În 2009, a fost ales preşedinte al PNL şi a candidat la alegerile prezidenţiale, obţinând 20% din voturi. În turul doi, l-a susţinut pe Mircea Geoană, care a pierdut la limită în faţa lui Traian Băsescu. După aceea, a format alianţa USL alături de PSD şi Victor Ponta, reuşind să răstoarne Guvernul PDL în 2012. A devenit preşedinte al Senatului şi, în urma suspendării lui Traian Băsescu, a fost preşedinte interimar al României. Referendumul pentru demiterea lui Băsescu a eşuat, iar Antonescu s-a întors la Senat. 

După alegerile din 2012, a fost desemnat candidatul USL la prezidenţialele din 2014, dar alianţa s-a destrămat în primăvara acelui an. Sub presiunea PSD, Antonescu a demisionat de la şefia Senatului, iar în luna mai a aceluiaşi, după un scor slab al PNL la europarlamentare, a renunţat şi la conducerea partidului. Klaus Iohannis i-a luat locul şi a devenit candidatul PNL la alegerile prezidenţiale. Crin Antonescu s-a retras complet din viaţa politică în 2016. 

În decembrie 2024, a fost propus candidatul coaliţiei PSD-PNL-UDMR pentru alegerile prezidenţiale de UDMR şi susţinut intens de premierul Marcel Ciolacu. 

Victor Ponta, candidat independent

Victor Ponta (52 de ani) este fost prim-ministru al României (2012-2015) şi actual deputat, candidând ca independent la alegerile prezidenţiale, dorinţă cea dus la excluderea sa din PSD. În trecut, a fost lider al partidului şi candidatul social-democraţilor la alegerile prezidenţiale din 2014, unde a pierdut în turul doi în faţa lui Klaus Iohannis. 


INQUAM Photos / George Călin

De profesie jurist, a absolvit Facultatea de Drept la Universitatea din Bucureşti şi a fost procuror înainte de a intra în politică. În 2001, a fost numit şef al Corpului de Control al Guvernului, iar în 2004 a devenit deputat PSD. În 2010, a câştigat şefia partidului, învingându-l pe Mircea Geoană, şi a format alianţa USL alături de Crin Antonescu. În 2012, a devenit premier după ce USL a reuşit să răstoarne Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu.

În 2014, Ponta a fost candidatul PSD la prezidenţiale, câştigând primul tur, dar pierzând finala după mobilizarea masivă a diasporei. A rămas premier până în 2015, când a demisionat pe fondul protestelor de după tragedia de la Colectiv. Ulterior, a fost anchetat de DNA în dosarul Turceni-Rovinari, dar a fost achitat. 

După excluderea sa din PSD în 2017, a fondat ProRomânia, dar partidul nu a reuşit să intre în Parlament la alegerile din 2020. În 2023, a revenit în PSD ca consilier onorific al premierului Marcel Ciolacu, iar un an mai târziu a fost ales din nou deputat. După ce a contestat susţinerea lui Crin Antonescu la prezidenţiale, a fost exclus din PSD şi a decis să candideze independent.

Elena Lasconi, candidat USR

Elena Lasconi (52 de ani) este preşedinta USR şi candidatul partidului la alegerile din mai. Fost jurnalist ProTV (25 de ani), a intrat în politică în 2020, când a câştigat Primăria Câmpulung Muscel din partea USR. A fost realeasă în 2024 cu aproape 70% din voturi, în timp ce USR a obţinut un rezultat slab la nivel naţional.

În toamna lui 2023, USR a desemnat-o cap de listă la europarlamentare, dar a fost retrasă din cauza declaraţiilor privind sprijinul său pentru referendumul din 2018 privind familia tradiţională. Ulterior, a fost aleasă preşedintele partidului şi desemnată candidat la prezidenţiale. A rupt alianţa cu PMP şi Forţa Dreptei şi a mers pe cont propriu.


INQUAM Photos / Octav Ganea

În alegerile prezidenţiale din noiembrie 2024, a ajuns în turul doi, devansându-l la limită pe Marcel Ciolacu. După ce CCR a anulat scrutinul din cauza unor "ingerinţe externe" în campania lui Călin Georgescu, Lasconi i-a trimis o scrisoare preşedintelui SUA, Donald Trump, protestând faţă de decizia Curţii.

La începutul acestei luni, ea a declarat că ar fi dispusă să se retragă din cursă în favoarea lui Ilie Bolojan, dacă acesta ar fi fost susţinut ca un candidat comun al forţelor pro-europene. Coaliţia de guvernare a refuzat, însă, iar Lasconi şi-a reafirmat candidatura, în ciuda unor presiuni interne din USR pentru a-l susţine pe Nicuşor Dan.

Ca lider USR, a reuşit să crească partidul de la 9% la peste 12% la alegerile parlamentare. În cazul în care ajunge preşedinte, Elena Lasconi susţine că va forţa demisia Cabinetului Ciolacu şi intrarea USR la guvernare alături de forţele pro-europene.

Cristian Terheş, candidat PNC

Cristian Terheş (45 de ani) este europarlamentar şi candidat la alegerile prezidenţiale din partea Partidului Naţionalist Conservator. Fost preot greco-catolic, absolvent al Seminarului teologic din Oradea, a emigrat în SUA în 2002 și a devenit cunoscut prin poziţiile sale publice împotriva PSD în timpul referendumului de suspendare a lui Traian Băsescu din 2012. 

Deşi a fost un critic vehement al social-democraţilor, în 2019 a fost ales eurodeputat pe listele PSD, printr-un parteneriat cu PNŢCD. După ce a ajuns la Bruxelles, s-a despărţit de ambele partide şi s-a apropiat de George Simion şi AUR. În pandemie, a promovat mesaje împotriva restricţiilor sanitare şi vaccinării. 


Foto: Cristian Terheş / Facebook 

În 2024, a fost cap de listă AUR la europarlamentare, câştigând un al doilea mandat. Totuşi, câteva luni mai târziu, a decis să candideze la prezidenţiale, intrând în competiţie directă cu George Simion și obținând doar 1% din voturi.

După anularea scrutinului din noiembrie, pe care l-a și contestat la CCR, Cristian Terheş şi-a anunţat din nou candidatura pentru alegerile din luna mai. De această dată, este susţinut de Partidul Naţionalist Conservator, formaţiune în care activează şi fostul premier PSD, Viorica Dăncilă.

Lavinia Şandru, candidat PUSL

Lavinia Şandru (50 de ani) este candidata Partidului Umanist Social Liberal la alegerile prezidenţiale. Fostă actriţă şi jurnalistă, a intrat în politică la începutul anilor 2000 în Partidul Democrat (PD), unde a condus filiala Mureş. A devenit deputat în 2004, însă s-a desprins rapid de PD, fondând alături de Cozmin Guşă Partidul Iniţiativa Naţională (PIN), care ulterior s-a alăturat UNPR.


INQUAM Photos / Octav Ganea

După o pauză de peste un deceniu, a revenit în politică în 2024, înscriindu-se în PUSL, partidul controlat de Dan Voiculescu. A candidat la alegerile parlamentare din decembrie 2024 pe listele PSD pentru Senat, dar nu a reuşit să obţină un mandat. 

În campania electorală, a fost fotografiată alături de controversatului Horaţiu Potra, lider al mercenarilor și un apropiat al lui Călin Georgescu. La scurt timp după ce şi-a lansat candidatura ea a declarat: "Candidez pentru România reală şi împotriva abuzurilor!". 

În plan personal, a fost căsătorită timp de 10 ani cu Darius Vâlcov, fost primar al Slatinei şi politician PSD, condamnat la 6 ani de închisoare pentru corupţie, într-un dosar în care procurorii au descoperit tablouri de Renoir îngropate în cimitir şi lingouri de aur ascunse în pereţi falşi ai unor case.

George Simion, candidat AUR

George Simion (38 de ani) este liderul AUR şi candidatul partidului la alegerile prezidenţiale din luna mai. A intrat în atenţia publică în 2009, când, ca student, i-a dus lumânări lui Ion Iliescu "pentru morţii de la Revoluţie".

A fondat platforma Acţiunea 2012, care milita pentru unirea României cu Republica Moldova, organizând marşuri unioniste la Bucureşti, Alba Iulia şi Chişinău. Ulterior, a fost interzis în Republica Moldova şi Ucraina, fiind acuzat de legături cu servicii ruseşti, acuzaţii pe care le-a respins. 


INQUAM Photos / George Călin

În 2019, a candidat independent la alegerile europarlamentare, obţinând doar 1,2%. În acelaşi an, a fondat AUR alături de Claudiu Târziu. AUR a fost surpriza alegerilor parlamentare din 2020, intrând în Parlament cu 9%. În 2024, partidul a crescut la 15% la europarlamentare şi peste 18% la parlamentare, dar Simion a obţinut doar 14% la prezidenţiale, terminând pe locul 4. 

După anularea alegerilor, Simion l-a susţinut iniţial pe Călin Georgescu şi a cerut reluarea turului doi. După ce Curtea Constituţională a invalidat candidatura lui Georgescu, s-a înscris din nou în cursă, alături de ldera POT Anamaria Gavrilă, dar în final aceasta din urmă s-a retras, în cursul zilei de miercuri, pentru a nu diviza voturile naţionaliste.

Recent, Simion a intrat în conflict cu Gigi Becali, care a dezvăluit că a împrumutat 100.000 de euro către AUR şi a oferit 700.000 de euro pentru casele din Pechea, judeţul Galaţi, afectate de inundaţii. Becali mai susţine că a donat 30 de tone de brânză pentru nunta lui Simion. "Este istorie, săracul. Să se ocupe de fotbal, de oi şi de biserică", a răspuns ironic liderul AUR.

Deşi în campanie promitea că AUR nu va colabora cu PSD, partidul său s-a aliat cu PSD, PNL şi partidul lui Piedone pentru a forma o majoritate în Consiliul General al Capitalei, împotriva primarului Nicuşor Dan.

John Ion Banu, candidat independent 

Ion Banu (64 de ani) este inginer mecanic şi om de afaceri stabilit în SUA, candidând ca independent la alegerile prezidenţiale din mai. A emigrat în 1985 în Florida, unde şi-a lansat propria afacere în domeniul cercetărilor oceanografice. În plan civic, a fondat Liga Româno-Americană şi Partidul Naţiunea Română. 


Foto: Wikimedia Commons

S-a întors ocazional în România, iar în 2019 a candidat la alegerile prezidenţiale, obţinând cel mai slab scor dintre toţi candidaţii: 0,3% (25.769 voturi). Acum revine în cursa pentru Cotroceni, deşi asupra sa planează suspiciuni privind falsificarea semnăturilor de susţinere. Conform legii, BEC i-a acceptat candidatura, dar concomitent a sesizat Parchetul, pe motiv că apare acelaşi scris de mână în dreptul mai multor susţinători, notează News.ro. 

Într-un interviu din 2017, a declarat că a votat cu Donald Trump la alegerile prezidenţiale din SUA şi susţine dreptul românilor de a deţine arme pentru autoapărare, menţionând că în Florida are cinci arme acasă. De asemenea, pledează pentru introducerea pedepsei cu moartea pentru fapte de corupţie şi omucidere.

Silviu Predoiu, candidat LAN 

Silviu Predoiu (66 de ani) este fost adjunct al directorului Serviciului de Informaţii Externe (SIE) şi candidat la alegerile prezidenţiale din partea Partidului Liga Acțiunii Naționale. De profesie inginer geolog, a absolvit studiile în 1984, iar între 1987 şi 1989 a urmat un curs de informaţii externe la Şcoala de ofiţeri de Securitate. A recunoscut că a fost cursant al fostei Securităţi, dar a subliniat că nu a fost informator. 


Sursa foto: Silviu Predoiu / Facebook 

După Revoluţie, a fost angajat în SIE, având mai multe misiuni externe. În 2005, preşedintele Traian Băsescu l-a numit adjunct al directorului SIE, poziţie pe care a ocupat-o până în 2018. De-a lungul carierei, a lucrat cu patru directori ai serviciului şi a fost de mai multe ori director interimar.

A candidat la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2024, unde a obţinut doar 0,12% din voturi (11.246 de voturi), clasându-se pe ultimul loc, luând mai puţine voturi chiar decât Ludovic Orban care anunţase cu puţin timp înainte de alegeri că se retrage pentru a o susţine pe Elena Lasconi. Acum îşi încearcă din nou şansele în scrutinul din luna mai.

Daniel Funeriu, candidat independent

Daniel Funeriu (53 de ani) este chimist şi fost ministru al Educaţiei (2009-2012), cunoscut pentru introducerea camerelor de supraveghere la examenul de Bacalaureat. A emigrat în Franţa în 1988, unde a studiat la Universitatea din Strasbourg, obţinând doctoratul sub îndrumarea unui laureat al Premiului Nobel. A lucrat în cercetare în SUA, Japonia şi Germania, înainte de a reveni în România şi a intra în politică.


INQUAM Photos / George Călin

În 2008, a devenit europarlamentar pentru câteva luni, iar după ce Traian Băsescu a câştigat prezidenţialele din 2009, a fost numit ministru al Educaţiei în Guvernul Boc. A promovat o reformă a educaţiei, inclusiv supravegherea video la Bacalaureat, reducând rata de promovare cu 23%. Contestat de asociaţiile de părinţi, şi-a încheiat mandatul odată cu demisia premierului Boc în 2012. Ulterior, a fost consilier prezidenţial al lui Traian Băsescu. 

După o încercare eşuată de a prelua conducerea PMP în 2014, s-a retras din politică şi s-a dedicat cercetării. În 2023, a fost numit Înalt Consilier UE pe lângă Guvernul Republicii Moldova, poziţie pe care o ocupă şi în prezent. 

Sebastian Constantin Popescu, candidat PNR

Sebastian Popescu (42 de ani) este medic veterinar de profesie, dar nu a profesat niciodată. După ce a studiat la Timişoara, s-a mutat la Bucureşti, unde a lucrat iniţial într-un pet shop, iar mai târziu în cabinete veterinare şi farmacii. Din 2012, s-a orientat către jurnalism, lansând două publicaţii online. 


Sursa foto: Facebook / Sebastain Popescu

În 2015, a fondat Partidul Noua Românie (PNR), profitând de o schimbare legislativă care permitea înfiinţarea partidelor cu doar trei membri. A candidat la alegerile prezidenţiale din 2019, obţinând 0,33%, şi din nou în 2024, unde scorul său a scăzut la 0,15% (14.683 de voturi).

Scrutinul din mai 2025 este a treia sa încercare de a deveni preşedintele României. Printre propunerile sale politice s-a numărat reluar Festivalului Cerbul de Aur sub patronajul preşedintelui României. În 2019, era cel mai sărac candidat la prezidenţiale, fără bunuri sau venituri declarate. Totuşi, în 2024, în doar câteva luni, declaraţia sa de avere s-a schimbat radical, incluzând 13 terenuri agricole, un teren intravilan şi o casă în judeţul Vâlcea.

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!
Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
3 Comentarii
Lista candidatilor la presidentialele din Romania, tema de casa...
pentru republicanii din monarhiile europene. Sa mediteze la oricare din acești potentiali câștigători care ar putea să le conduca destinele timp de 5 ani, în care vor cheltuii numai pe plimbarile cu taxiul vreo 20 de milioane de euro, care este enorm comparat cu bugetul alocat unei monarhii, ca deexemplu cea din Spania, care se ridica la 8-9 milioane euro pe an. Asta include tot, salarii, cheltuieli de protocol, etc. Absolut totul, pt. ca trebuie să se incadreze în bugetul destinat, care nu este „secretizat”. Totul transparent, nu ca la diplomatii noștri, care sunt ca mistretii care se văd în mijlocul recoltei, în poiana neimprejmuita, atunci cand ajung la ciolan. La noi s-au cheltuit în doua mandate 23 de milioane numai pt. inchirieri de avioane. Restul, haine, salarii, protocoale cazare, diurna, sporuri de stres, etc sunt secrete. Însă nu mai este secret cât costa o data la 5 ani alegerile presidentiale. Mai bine de un miliard de lei. În anul 2024, Romania a fost scuturata de 4 miliarde de lei cu cele 4 procese electorale. Mai adaugam încă un miliard în mai anul acesta, pt ca miliardele din octombrie și decembrie s-au dus pe apa sâmbetei, ca și cum nu ar fi fost. Știu ca noi nu putem face nimic în fata acestor blasfemii, numai sa muncim și sa ingrasam bugetul pt. paraziți. Dar putem să-i tragem de mâneca pe nemultumitii din Anglia, Spania, Danemarca și din toate țările democratice cu monarhii, din Europa. „Republicani” care sunt preocupati de cheltuielile monarhice, sa bage în cap cât ii costa pe romani, cheltuielile presidentiale. Dacă va mai pun în calcul și cheltuielile de bar ale betivului și posetele de zeci de mii de euro ale udrei și câte alte „mărunțișuri”, va imbolnaviti de inima rea. Dar asta e... cum noi nu mai avem printi și printese, ne uitam cu jind la alții, în timp ce alții își doresc sa ajungă ca și noi.
Postat 20 Martie 2025, 21:24 de Poienaru
Mr.President - Coco Jamboo, hitul anilor '90.
Lista presidentiabililor atât de atractiva ca și o invitație la... neparticipare la vot. Se știe pe cine avantajeaza aceasta neparticipare. Dar pt. cine nu știe, să ne aducem aminte cum a câștigat psd-ul unui condamnat penal alegerile cu aproape 50%, pe cartea absenteismului. Un procent de 20% al unui partid cu votanti disciplinati, dintr-un întreg capital electoral, va fi de 40% la un absenteism de 50%. Proportional cu absenteismul va crește forța politica a acestor partide care au un electorat fix. De aici și pana la dictatura lui Dragnea nu este decât un pas, dictaturǎ care data viitoare nu va mai fi ratata. Poate ca la aceste presidentiale, nu o să fie grav, pt. ca voturile psd-ului vor fi rupte intre Ponta și Simion-Georgescu. I se vor arunca câteva faramituri și lui Crinut, așa de ochii lumii și al protocolului politic de guvernare. Însă la urmatoarele alegeri parlamentare o să fie dezastru total. Dacă vor fi alegeri anticipate într-un viitor apropiat, nici nu vreau să mă gândesc la ce va urma.
Postat 20 Martie 2025, 17:17 de Poienaru
Suveraniştii pot; reformiştii nu prea
Doamna Lasconii a facut o miscare foarte proasta, care cel mai probabil o va consta functia de presedinta USR, dar mandria de alta data a tinut-o morțiș să candideze chiar dacă ea nu conştientizează ca data trecută am votat-o pentru ca nu aveam mai bun.
Postat 20 Martie 2025, 15:20 de IonutV
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5871 RON
  • 1 EUR = 4.9768 RON
  • 1 HUF = 0.0125 RON