Cu o majoritate covârşitoare, Colegiul Director al PNL Bihor a votat duminică, în prezenţa preşedintelui partidului, Ludovic Orban, moţiunea în baza căreia acesta va candida la Congresul din septembrie.
Votul a fost dat la doar o zi după ce Biroul Judeţean al organizaţiei a decis să nu recomande delegaţilor susţinerea candidaturii lui Orban, dar nici pe cea a lui Florin Cîţu, lăsând fiecăruia posibilitatea de a vota la Congres "cum consideră de cuviinţă".
Ajutat să candideze
Din cei 129 membri ai Colegiului Director al PNL Bihor, doar 75 au participat duminică dimineaţă la întâlnirea cu preşedintele partidului, Ludovic Orban, venit la Oradea să-şi susţină moţiunea – "Forţa Dreptei" – cu care va candida la Congresul din 25 septembrie.
Desfăşurată în sala mare a Consiliului Judeţean pe durata a două ore, reuniunea Colegiului Director s-a finalizat cu un vot prin care cei prezenţi au aprobat moţiunea şi, practic, candidatura lui Orban, deoarece conform statutului partidului un membru al PNL poate candida la funcţia de preşedinte al formaţiunii numai dacă moţiunea sa este susţinută de cel puţin 10 organizaţii judeţene.
La finalul numărării voturilor, rezultatul înregistrat a fost de 73 sufragii pentru moţiunea lui Orban, o abţinere şi un vot împotrivă.
De altfel, la finalul şedinţei Colegiului Director, Ludovic Orban a şi subliniat că votul a fost dat pentru a putea candida. "Conform Statutului partidului, fiecare candidat la funcţia de preşedinte îşi prezintă moţiunea în faţa organizaţiilor judeţene. Pentru a putea candida, este necesară susţinerea a minimum 10 filiale judeţene, care să susţină candidatura prin votul Colegiului Director".
"O atitudine corectă"
Întrebat de BIHOREANUL cum interpretează faptul că doar cu o zi înainte Biroul Judeţean al PNL Bihor a decis, tot prin vot, să nu recomande delegaţilor la Congres susţinerea niciuneia din cele două candidaturi, a sa ori a premierului Florin Cîţu, Orban nu a părut afectat de acest lucru. El a afirmat că organizaţia din Bihor a procedat statutar şi a amintit că, oricum, nicio conducere judeţeană nu poate obliga delegaţii la Congres să voteze într-un fel sau în altul.
"Există o prevedere statutară, articolul 77, care spune foarte clar că nici Colegiul Director nu poate să dea un mandat imperativ delegaţiei la Congres. Fiecare delegat ia decizia privind alegerea preşedintelui partidului în funcţie de propria voinţă. Practic, filiala Bihor acţionează în conformitate cu prevederile statutare. Este adevărat că domnul preşedinte (n.r. – Ilie Bolojan) a preferat să nu se declare în favoarea niciunuia dintre candidaţi, permiţând practic această exprimare liberă a votului atât la susţinerea moţiunilor, cât şi în ce priveşte voturile pe care le vor da delegaţii la Congres. Îi mulţumesc domnului preşedinte Bolojan, mi se pare o atitudine corectă", a spus Orban.
Liderul liberal a mai afirmat că are "o relaţie bună cu organizaţia (n.r. – Bihor), cu domnul preşedinte Bolojan, cu primarii (n.r. – liberali din judeţ), şi am încredere că foarte mulţi colegi din PNL Bihor vor fi alături de mine", adică îl vor vota la Congres.
"Mi se rupe inima"
Pe de altă parte, răspunzând jurnaliştilor care i-au cerut să comenteze scăderea în sondaje a PNL din ultimele luni, Ludovic Orban a arătat că acest lucru se întâmplă de când premierul Florin Cîţu s-a înscris în competiţie. El a subliniat, însă, că are convingerea că acest fenomen este "temporar" şi că partidul "va depăşi această perioadă".
"Ce este interesant e că, până la momentul intrării în competiţie a domnului Cîţu, PNL avea o încredere şi o intenţie de vot stabilă, în jur de 26-27%. Într-adevăr, există acum un trend descendent, probabil suntem în jur de 21-22%, e adevărat că am intrat pe un trend descendent, dar sunt convins că toţi colegii mei, inclusiv cei care îl susţin pe domnul Cîţu, percep acest pericol. Mie mi se rupe inima că după o muncă uriaşă pe care am dus-o începând cu 2017 împreună cu toţi colegii noştri ca să ridicăm PNL în încrederea cetăţenilor, în PNL ne confruntăm cu un astfel fenomen, pe care eu îl consider temporar, şi am convingerea că vom depăşi această perioadă", a spus Orban.
"La urma urmei, oamenii aşteaptă din partea noastră să ne concentrăm pe buna guvernare, să avem rezultate care să ducă la creşterea veniturilor cetăţenilor, creşterea calităţii vieţii, creşterea serviciilor publice, realizarea obiectivelor de infrastructură şi realizarea principalelor reforme", a adăugat preşedintele PNL.
Orban a adăugat: "În ce mă priveşte, am anunţat odată cu depunerea candidaturii şi cu începerea campaniei pentru prezentarea moţiunilor în faţa filialelor, că îmi doresc ca odată cu debutul acestei campanii să înceapă şi recredibilizarea PNL, şi toate mesajele pe care le transmit sunt mesaje constructive, pozitive, pentru a transmite oamenilor că suntem serioşi, că suntem preocupaţi de a asigura o guvernare performantă, că suntem preocupaţi în primul rând de punerea în aplicare a programului de guvernare şi de respectarea angajamentelor pe care le-am făcut, şi că indiferent de rezultatul competiţiei interne PNL îşi onorează angajamentele".
"Să înceteze atacurile"
Preşedintele PNL a mai spus că tendinţa descrescătoare a partidului ar putea fi inversată cu condiţia să se pună capăt "atacurilor reciproce" ale celor două tabere aflate în competiţie, afirmând că acestea nu-i "fac bine" nici lui Cîţu şi "nu îl ajută".
"Să înceteze atacurile reciproce. Din păcate, unii dintre colegii mei care au muncit alături de mine pentru a obţine rezultate în perioada 2017-2020 consideră că (n.r. – atacurile) pot să-i facă bine lui Florin Cîţu. Aici trebuie să demonstrezi că eşti mai bun. În 25 septembrie este o competiţie pentru funcţia de preşedinte al partidului. La Congres se alege funcţia de preşedinte al partidului, respectiv un Consiliu Naţional care va fi convocat ulterior. Nu îl ajută cu nimic pe Florin Cîţu că unii din tabăra lui, şi chiar Florin Cîţu uneori, mă critică şi mă atacă pe nedrept. Aici trebuie să demonstrezi că eşti mai bun, că ai experienţă mai mare, că eşti mai corect, că eşti mai muncitor, că ai o viziune, că ai obiective, că ştii să pui în practică un plan strategic, că ai capacitatea de a inspira ca lider, că ai capacitatea de a conduce, de a asigura un management foarte serios pentru partid ca să poţi să-ţi atingi obiectivele".
Despre pensii speciale şi creşterea facturilor
Pe de altă parte, preşedintele PNL a făcut referiri şi la alte probleme decât cele ce ţin de competiţia din partid dintre el şi premierul Cîţu.
În legătură cu pensiile speciale, Orban a spus că PNL "nu a abandonat" intenţia de a le desfiinţa, cu excepţia celor de serviciu ale militarilor, şi că trebuie reaşezare toate pensiile după contributivitate, într-o formulă care "să nu fie respinsă" de CCR.
"Trebuie să recalculăm pensiile pentru a face dreptate pensionarilor. La ora actuală un pensionar la o contributivitate egală (n.r. – cu a altuia) are o pensie diferită dacă s-a pensionat în 1998 sau dacă s-a pensionat în 2007. Recalcularea pensiilor are darul de a aduce toate pensiile practic în funcţie de contributivitate la acelaşi nivel, după principiul „la o contribuţie egală, pensie egală”. N-am abandonat proiectul de revenire la normalitate în ce priveşte pensiile speciale. Cu excepţia pensiilor militare, care sunt pensii de serviciu care se acordă în toate ţările NATO militarilor, toate celelalte forme, să-i spun diferite, care nu sunt bazate pe contributivitate, de pensii speciale, trebuie regândite, în funcţie de deciziile Curţii Constituţionale, şi este un angajament pe care îl vom respecta. Avem multe decizii ale CCR care ne-au limitat posibilitatea de a umbla la pensiile speciale şi evident că trebuie să găsim o formă constituţională care să nu fie respinsă la Curtea Constituţională, ca să aducem cât mai aproape de principiul contributivităţii toate pensiile", a spus Ludovic Orban.
De asemenea, liderul PNL a mai arătat că, în condiţiile creşterii costurilor energiei – electrice şi termice – ca urmare a Pactului Verde European, actuala coaliţie de guvernare trebuie să aibă în vedere investiţii în "capacităţi de producere a energiei verde, indiferent că e vorba de solar, de eolian sau de alte capacităţi de energie verde", precum şi pentru modernizarea "capacităţilor de energie hidro" şi pentru construirea reactoarelor 3 şi 4 ale Centralei Atomo-Electrice de la Cernavodă.
Pe de altă parte, Orban a spus că se lucrează la o lege a "consumatorului captiv" prin care statul să plătească o parte din facturile la energie ale "familiilor cu posibilităţi mai mici", dar şi la "scheme de ajutor de stat pentru companiile energofage, care au cost foarte mare cu energia", şi la un "pachet de minimis pentru întreprinderile mici şi mijlocii" aşa încât acestea să nu-şi piardă competitivitatea din cauza creşterii costurilor energetice.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.