„Legea trebuie aplicată constant”: Noul Cod silvic înăsprește regulile pentru protejarea pădurilor, anunță șeful Direcției Silvice Bihor

Din acest an, accesul românilor în păduri este garantat, indiferent cine este proprietarul lor, vehiculele cu care se transportă lemne furate pot fi confiscate dacă au cel puțin 5 metri cubi de lemne în ele, iar pădurarii trebuie să fie școliți și să nu aibă rude care dețin firme de exploatare a lemnului. Acestea sunt câteva dintre prevederile noului Cod silvic, intrat în vigoare pe 12 ianuarie.

Șeful Direcției Silvice Bihor, Teodor Suciu, explică noutățile unei reforme așteptate, dar recunoaște și că, oricât de drastice ar fi sancțiunile, pădurile nu vor fi ocrotite dacă nu vor exista controale pe măsură.

Șef la Ocol, maximum 10 ani

- Ce noutăți aduce noul Cod silvic?

- Câteva dintre noutăți sunt redimensionarea suprafeței de pădure - înainte, eram condiționați să declarăm pădure un teren cu o suprafață de minimum 0,25 ha, acum limita este de 0,5 ha -, înființarea unui registru național al proprietarilor și al firmelor atestate în exploatare forestieră, care vor face mai rapidă identificarea când există abateri, asigurarea accesului liber, pe propria răspundere, în fondul forestier, pietonal sau cu biciclete.

Noul Cod silvic a redus și limita la care un vehicul care transportă lemne tăiate ilegal poate fi confiscat, de la 10 la 5 metri cubi, o măsură ce poate speria, dar nu știu cât va fi aplicată. Cu cât este mai drastică o sancțiune, cu atât agentul constatator, indiferent că este polițist sau inspector al Gărzii Forestiere (instituția cu competențe de control în silvicultură - n.r.) este mai prudent în a-și asuma răspunderea ei, pentru că de cele mai multe ori ajunge în instanță, unde lucrurile sunt interpretate diferit.

O altă noutate este că pădurarii trebuie să aibă studii de specialitate liceale sau postliceale, nemaifiind suficient un curs de calificare. Și, o prevedere care a creat efervescență și în Direcția noastră este că de acum înainte toți șefii de ocoale silvice și directorii vor avea cel mult două mandate de 5 ani. Până acum, prin concurs, erau în funcție pe perioadă nedeterminată.

- Se schimbă și regulile controalelor în păduri?

- Nu, în continuare Gărzile Forestiere au atribuțiile de control, iar Direcțiile Silvice doar limitat, în fondurile administrate. De exemplu, noi nu putem opri mașini cu lemne pe drumurile publice.

Furturile de lemne, mai rare în Bihor

- Va reuși acest cod să combată furtul de lemne?

- Aduce prevederi mai aspre și, privit în ansamblu, poate descuraja furtul. Dar eu consider că eficiența în combaterea furturilor ține de intensitatea și frecvența controalelor. Legea trebuie aplicată constant, însă toate instituțiile de control se plâng că nu au suficient personal.

- Cât de răspândite sunt furturile de păduri în Bihor?

 - Nu sunt un fenomen. Avem câteva zone unde, din motive sociale, avem constant tăieri ilegale, dar cuantumul nu este unul care să ne sperie. Se întâmplă lângă colonia de romi din Vadu Crișului, lângă Marghita, lângă Săcueni, în comunități unde oamenii nu-și permit cumpărarea lemnului pentru încălzire. Dar nu avem în Bihor probleme de furturi masive.

Pe de altă parte, noul Cod permite proprietarilor de păduri să încheie contracte cu firme specializate în paza bunurilor, ceea ce până acum nu se putea.

Camerele, binevenite

- Noul cod silvic prevede și că drumurile forestiere trebuie monitorizate video. Cine va asigura această monitorizare?

- Încă nu știm, normele metodologice vor lămuri, dar susțin această măsură. Noi avem deja montată o cameră în zona Remeți, care a creat multă rumoare, inclusiv în rândul angajaților, ceea ce mă convinge că este necesară. Problema este că zona e fără curent și cu o slabă acoperire de semnal telefonic și de internet, ceea ce o face greu de folosit. Dar Ministerul Mediului a declanșat o procedură de achiziție a unor sisteme de monitorizare mai performante, care vor fi împerecheate cu Sistemul de Urmărire a Materialului Lemnos (SUMAL), vor citi numărul de înmatriculare al vehiculelor și vor genera alerte, similar camerelor de rovinietă. Ce mi-aș dori eu este ca aceste camere să asigure și un acces liber pentru cetățeni, orice doritor să poată să se uite live de acasă pe drumurile forestiere.

- O noutate este și că distrugerile de arbori din spațiile verzi urbane sunt de acum o infracțiune. Se va aplica și pentru primăriile care taie arborii din zonele verzi?

- Da. Și până acum exista această prevedere, dar era contravenție. De acum va fi pedepsită cu închisoare sau amendă penală.

- Ce folos va avea Registrul forestier național și cine va avea acces la el?

- Nu știu dacă va avea un caracter public, ținând cont de normele privind protecția datelor personale, dar cu siguranță va ajuta la identificarea unei proprietăți.

Pădurarii, fără rude cu afaceri

- Codul introduce și noi conflicte de interese pentru cei care reprezintă personalul silvic, care acum nu vor mai putea derula afaceri în domeniu nici prin rude. Vor fi afectați mulți angajați din Bihor?

- Nu vreau să par părtinitor, dar mi se pare puțin exagerată măsura. Până acum conflictul de interese era pentru rude de gradul I, acum se extinde la gradul al II-lea. La Direcția Silvică Bihor suntem 375 de angajați, vor fi probabil mai mulți colegi afectați. Mă întreb cine va verifica aceste incompatibilități, să se asigure că n-are nimeni un frate, un afin cu firmă? Mă tem că este o măsură care dă bine pe hârtie, dar nu va fi implementată.

- Rezolvă noua lege problema falselor declarații în sistemul electronic SUMAL?

- Indiferent cum arată legea, problema va rămâne, dacă nu se fac controale constant.

- Codul cuprinde și prevederi pentru conservarea fondului forestier. Concret, care păduri vor fi ocrotite și cum?

- Se înființează un catalog național al ecosistemelor forestiere strict protejate, cu păduri virgine și cvasi-virgine, rezervații, arbori monumente ale naturii, păduri din patrimoniul UNESCO.  În Bihor, avem circa 1.500 hectare de păduri virgine și cvasi-virgine, unde nu se face nicio intervenție, dar și câteva exemplare de arbori remarcabili, adică de vârstă înaintată.

Vă anunț și că, pe lângă prevederile Codului, ca urmare a aprobării noului plan de management pentru Parcul Natural Apuseni, zona de protecție din parc se extinde cu peste 1.000 hectare.

- Ce credeți că îi lipsește noii legi? Există prevederi pe care dvs. le-ați fi introdus?

- Mi-aș fi dorit un mecanism prin care să evităm neasigurarea serviciului de pază, de exemplu o supraimpozitare la primării. Figurezi cu un hectar de pădure, dar nu ai contract de pază? Atunci impozitul este mai mare și din acea sumă se plătește un ocol silvic care asigură paza. Nu este normal să avem păduri nepăzite, cum în Bihor avem circa 2.000 hectare. Și aș fi renunțat la marca arborilor, o soluție pe care o aplicăm de zeci de ani și care ar putea fi înlocuită cu metode mai moderne, cum ar fi delimitarea suprafețelor.