Justiţie sub asediu: Cum a ajuns Inspecţia Judiciară să pună ținta pe judecătorii din Bihor

Inspecţia Judiciară a pus în mişcare acţiunea disciplinară împotriva a 7 judecători din Bihor. Foşti membri ai Colegiului de conducere al Tribunalului, magistraţii sunt cercetaţi pentru că, în loc să fi repartizat aleatoriu judecarea cererilor de arestare şi a mandatelor de interceptare, le-au lăsat timp de trei ani la mâna a doi judecători, procedură care a „vulnerabilizat” această activitate, creând şi percepţia că dosarele „grele” urmează circuite prestabilite.

Palatul de Justiţie din Oradea stă pe un butoi de pulbere. Inspecţia Judiciară, care anchetează abaterile magistraţilor, a pus în mişcare o acţiune disciplinară împotriva a 7 judecători, foşti membri ai Colegiului de conducere al Tribunalului Bihor, care ar fi încălcat procedura de repartizare aleatorie a cauzelor aflate în competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi.

Motivul? La Tribunalul Bihor cererile înaintate de procurori pentru măsuri preventive şi de supraveghere a suspecţilor, adică interceptări şi filaje, au fost soluţionate, vreme de trei ani, doar de doi magistraţi, iar în 2018, câteva luni, de unul singur: Crina Muntean. Care, în cazul cererilor DNA, le-a aprobat pe toate, pe bandă rulantă...

Aleatoriu fentat

Neregulile legate de repartizarea cauzelor aflate în competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi au fost sesizate iniţial Inspecţiei Judiciare (IJ) de cunoscutul avocat orădean Răzvan Doseanu (foto). După efectuarea unor verificări prealabile, inspectorii au propus clasarea cazului, însă şeful Inspecţiei, Lucian Netejoru, a respins soluţia, propunând completarea cercetărilor.

Între timp, ar fi apărut indicii noi care întăreau suspiciuni de nerespectare a reglementărilor privind repartizarea aleatorie a cauzelor, normă de organizare judiciară cu rang de principiu, instituită prin Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi pusă în aplicare prin implementarea programului informatic Ecris, care ar fi trebuit să determine în mod aleatoriu magistratul care judecă un dosar sau altul.

În urma unui control care a vizat toate instanţele din toată ţară, o echipă a IJ a descoperit că în cazul lucrărilor care intră în competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, ca de pildă măsurile preventive şi solicitările de supraveghere tehnică, repartizarea aleatorie e „fentată” de Colegiile de conducere ale instanţelor. Practica este neunitară la nivel naţional, au arătat inspectorii într-un raport citat de site-ul luju.ro, cunoscut pentru poziţia clară anti-DNA.

În unele instanţe, cauzele erau repartizate ciclic, în sarcina a cel puţin două completuri, în timp ce alte instanţe au desemnat completuri de judecători dedicate acestor cauze. În unele situaţii, decizia a fost justificată, au apreciat inspectorii, întrucât instanţele funcţionau cu număr redus de judecători. Alteori, nu.

Voia monopol

Între instanţele date ca exemplu negativ în raportul IJ se numără Tribunalul Bihor, unde în perioada 1 septembrie 2015 - 1 ianuarie 2018 au fost abilitaţi numai doi judecători de la secţia penală pentru a soluţiona cererile având ca obiect măsurile speciale de supraveghere: fosta vicepreşedintă şi şefă a secţiei penale, Crina Muntean, respectiv judecătorul Adrian Buz.

Ulterior, din 1 ianuarie 2018, când Buz a avansat, prin concurs, la Curtea de Apel Oradea, atribuţiile judecătorului de drepturi şi libertăţi au rămas exclusiv în sarcina Crinei Muntean, judecătoare care și-a câștigat imaginea de a fi apropiată de DNA. Pe de o parte, judecătoarea s-a poziţionat radical împotriva unor colegi magistraţi, dând declaraţii nefavorabile acestora la CSM şi DNA, iar pe de alta, a sărit în ochi victimizarea ei forţată în cazul celebrului dosar al „şantajului pe internet” imputat de fostul şef al DNA Oradea, Ciprian Man, soţilor avocaţi Dana şi Ioan Sava, pe marginea unui simplu comentariu online la adresa Crinei Muntean,  dosar soldat cu o răsunătoare achitare şi cu imaginea unei „lucrături”.

În opoziţie

În iulie anul trecut, când conducerea secţiei penale a fost preluată, prin delegare, de judecătoarea Veronica Ioniţă, aceasta a şi vrut să o scoată „de la butoane” pe Muntean, adică să spargă monopolul instituit asupra soluţionării cererilor procurorilor anticorupţie de a emite mandate de supraveghere. Ioniţă a propus Colegiului de conducere al Tribunalului reorganizarea secţiei, în sensul ca toţi judecătorii să îndeplinească toate atribuţiile judiciare, inclusiv pe cele de judecător de drepturi şi libertăţi. Hotărârea, însă, nu a fost pusă în aplicare.

De ce nu? Conform raportului IJ, „în principal datorită opoziţiei manifestate de doamna judecător Crina Muntean, care a formulat plângere împotriva acestei hotărâri”, iar ulterior a solicitat reluarea dezbaterilor, „dorind practic menţinerea situaţiei existente, respectiv desemnarea sa ca unic judecător de drepturi şi libertăţi”. Pe de altă parte, însă, practica era veche la Tribunalul Bihor, unde funcţiile judiciare au din 2014 judecători „dedicaţi”, şi nu doar de drepturi şi libertăţi, ci şi de cameră preliminară şi de fond, pentru că Secţia penală a instanţei a funcţionat mereu cu o schemă incompletă, cu doar 4-5 judecători.

Dosare sub cheie

Dorinţa de monopolizare a lucrărilor privind măsurile tehnice de supraveghere ar reieşi - spun inspectorii - şi din opoziţia pe care Crina Muntean (foto) şi-a exprimat-o în martie 2019 faţă de dispoziţia de a preda dosarele soluţionate în trecut, în perioada 2014-2016.

„Aceste dosare erau închise într-un dulap aflat în biroul doamnei judecător. Abia din luna ianuarie 2016, grefierul delegat a avut posibilitatea să procedeze la coaserea şi numerotarea dosarelor aferente anilor 2011-2012, în vederea predării la arhivă, şi aceeaşi operaţiune urma să fie efectuată şi cu privire la dosarele aferente anilor 2014-2016, după punerea lor la dispoziţia grefierului delegat, în vederea arhivării”, arată raportul IJ.

Judecătoarea, însă, s-a opus, invocând că „nu există certitudinea că nu vor fi scoase acte din aceste dosare”, acte având, evident, caracter strict confidenţial. „Judecătorii au obligaţia de a păstra confidenţialitatea lucrărilor şi nu se poate prezuma că unii dintre judecători nu ar respecta această obligaţie”, au conchis, însă, inspectorii. 

Şapte dintr-o lovitură

Urmarea? Inspectorii judiciari, care iniţial voiau să claseze ancheta începută la sesizarea avocatului Doseanu, au decis să pună în mişcare acţiunea disciplinară atât împotriva judecătoarei Muntean, cât şi a tuturor colegilor ei care au făcut parte în perioada 2015-2018 din Colegiul de conducere, anchetaţi acum pentru nerespectarea reglementărilor privind repartizarea aleatorie a dosarelor, fapt considerat abatere disciplinară.

Pe lângă Crina Muntean, în prezent simplu judecător în cadrul Secţiei penale din Tribunalul Bihor, mai sunt cercetaţi judecătorii Cristian Monenci, Călin Sabău, Anca Şilinca, Liana Ionescu, toţi magistraţi în cadrul Secţiei civile a Tribunalului, Florin Bendea (între timp promovat la Curtea de Apel Oradea) şi Alexandru Bogdandi (în prezent preşedintele Judecătoriei Salonta), acuzaţi că i-au dat mână liberă colegei lor. Ei urmează să-şi prezinte contraargumentele, iar la finalul anchetei concluziile vor fi prezentate CSM, care poate respinge acţiunea disciplinară ori, dimpotrivă, o poate admite, dispunând sancţionarea „indisciplinaţilor”.

Lupta cu „Binomul”

Ancheta de la Oradea apare într-un context general extrem de „fierbinte”, în care pe de o parte este pusă la încercare independenţa justiţiei şi activitatea DNA, prin schimbări legislative ce urmăresc slăbirea legislaţiei anti-corupţie, iar pe de alta, se acreditează ideea unei justiţii controlate, sau măcar timorate de „statul paralel” şi de „Binom”.

Unul dintre argumente este numărul mare de magistraţi cărora li s-au făcut dosare şi care au fost supuşi unor măsuri de supraveghere la cererea DNA, cu concursul judecătorilor de drepturi şi libertăţi care au avizat pe bandă rulantă cererile anchetatorilor.

De altfel, un alt raport recent al IJ, publicat pe fragmente de acelaşi luju.ro, are ca subiect tocmai „temeinicia şi modul în care au fost soluţionate cererile DNA de autorizare a unor măsuri de supraveghere în cazul unor judecători ori în legătură cu aceştia”, punând sub semnul întrebării buna credinţă şi profesionalismul cu care acestea au fost analizate şi soluţionate.

Sută la sută

Conform inspectorilor judiciari, nerespectarea repartizării aleatorii a dosarelor „fie prin desemnarea unui singur judecător, fie prin planificarea prin rotaţie a unui judecător pe zi, ar vulnerabiliza această activitate, prin crearea posibilităţii cunoaşterii de către procuror a judecătorului planificat şi alegerii momentului formulării cererilor de competenţa acestuia, în funcţie de criterii subiective”.

Pe româneşte, Colegii de conducere precum cel de la Tribunalul Bihor au creat posibilitatea ca anchetatorii să-şi aleagă judecătorul care le era favorabil, pentru a fi siguri că solicitările le sunt admise, indiferent dacă au fost întemeiate sau nu. Cert e că Tribunalul Bihor, la fel ca multe alte instanţe din ţară, a autorizat absolut toate cererile procurorilor, de multe ori fără să le verifice cu atenţie (în timp ce procentul pentru toate instanţele arondate Curţii de Apel Oradea este şi el mare: 98,16%).

Iar cererile de instituire a unor măsuri de supraveghere faţă de magistraţi nu au fost puţine. La Curtea de Apel Oradea, DNA a înregistrat 36 de asemenea solicitări (5 în anul 2014, 19 în anul 2015, câte 6 în 2016 şi în 2017, iar în 2018 nici una), 33 dintre ele fiind admise (adică 91,67% din total), pentru 2 cereri fiind dispuse soluţii de admitere parţială, iar una fiind respinsă. La Tribunalul Bihor s-au înregistrat nu mai puţin de 127 de cereri (43 în 2014, un an mai târziu 58, alte 19 în 2016, doar 4 în 2017 şi numai 3 în 2018), pentru toate dispunându-se soluţii de admitere.

Soluţii copy-paste

Raportul Inspecţiei arată că soluţiile instanţelor au fost date fără să se facă un control real al solicitărilor DNA, căci o mare parte din soluţiile judecătorilor nu cuprind motivele de fapt şi/sau de drept pe care le-au avut în vedere. Verificând prin sondaj încheierile emise de instanţe, inspectorii au constatat că judecătorii au copiat în întregime referate ale procurorilor, „după care era menţionată (nu în toate cazurile) ordonanţa prin care s-a dispus începerea urmăririi penale, controlul efectiv al judecătorului rezumându-se la o frază în care constată îndeplinirea condiţiilor”.

Motivările judecătorilor, care să facă referiri la probe sau la filele din dosare unde se regăseau acestea, pentru a dovedi că au analizat dosarele şi au dat verdicte în cunoştinţă de cauză, sunt aproape inexistente. La fel, susţine IJ, ar fi lipsit şi controlul efectiv asupra îndeplinirii condiţiilor pentru emiterea mandatelor. „O vulnerabilitate majoră pentru actul de justiţie, din perspectiva echităţii procedurii, dar şi a respectării dreptului la viaţă privată şi de familie al persoanelor vizate de aceste măsuri”, afirmă raportul. Un stil de lucru situat departe de ceea ce înseamnă „stat de drept” şi care nu face defel cinste Justiţiei...

STATISTICĂ
6.000 de mandate în 4 ani

Potrivit raportului Inspecţiei Judiciare privind modul în care au fost respectate principiile care guvernează activitatea autorităţii judecătoreşti în cauzele de competenţa DNA vizând magistraţi sau în legătură cu magistraţi, în perioada 2014-2018 procurorii anticorupţie au formulat 5.935 solicitări pentru supravegherea unor magistraţi, din care 5.762 au şi fost aprobate prin decizii ale judecătorilor.

Procentajul de admitere a variat între 90,86% (pentru cererile înregistrate la Curtea de Apel Iaşi şi instanţele arondate acesteia) şi 100% (pentru cererile la instanţele din raza Curţilor de Apel Cluj, Piteşti şi Timişoara). La nivel naţional, procentul a fost de 97,08%, considerat unanim drept nefiresc de mare.

SCANDALUL DNA
Procurorii din Oradea, în anchetă

În paralel cu controalele Inspecţiei Judiciare vizând instanţele care au aprobat măsurile de supraveghere solicitate de procurorii anticorupţie, la DNA Oradea continuă o altă anchetă, începută de faimoasa Secţie pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, înfiinţată tot în contextul campaniei împotriva binomului SRI-DNA, în scandalul înregistrărilor din sediul DNA Oradea.

Publicate de acelaşi avocat Răzvan Doseanu, înregistrările l-au redat pe fostul şef al DNA Oradea Ciprian Man (foto) şi pe alţi patru procurori - Cristian Ardelean, Adrian Muntean, Lucian Rus şi Cosmin Pantea - vorbind în sediul instituţiei despre completuri „favorabile” şi „nefavorabile”, precum şi despre dosare penale care i-ar putea „linişti” pe unii judecători, consideraţi ostili.

Cercetările sunt efectuate doar „in rem”, adică cu privire la fapte, dar în urmă cu câteva săptămâni anchetatorii s-au deplasat la Oradea pentru a audia mai mulţi magistraţi, nu şi pe cei vizaţi de anchetă, care au fost audiaţi anterior, deocamdată în calitate de martori.

În urma scandalului, procurorii Ciprian Man şi Cristian Ardelean au fost revocaţi din funcţiile deţinute la DNA Oradea şi s-au întors la Parchetul Bihor. Adrian Muntean s-a mutat la conducerea Parchetului Marghita şi Cosmin Pantea la Parchetul Beiuş, singurul care mai activează în cadrul DNA Oradea fiind Lucian Rus.