.jpg "Fuga de candidați: Doar două locuri de afișaj în Oradea pentru pretendenții la Președinția României (FOTO)")
Jurnalistul Florin Ardelean, conferențiar universitar doctor la Universitatea din Oradea, și-a lansat joi seară, la Muzeul Iosif Vulcan, cel de-al doilea volum al cărții „Istoria presei culturale din Oradea”.
„Poate fi citită ușor...”
Sala de conferințe a muzeului s-a dovedit neîncăpătoare pentru cei circa 70 de participanți, mulți colegi, studenți sau reprezentanți ai vieții culturale orădene, de la poetul Ioan F. Pop și istoricul Gabriel Moisa, care l-au încadrat pe Florin Ardelean la prezidiu, până la istoricul Blaga Mihoc ori artistul Florian Chelu, care l-au urmărit din primele rânduri ale publicului.
Gabriel Moisa, directorul Muzeului Țării Crișurilor, a făcut o trecere în revistă a lucrărilor din prima jumătate a cărții, care se deschide cu capitolul „Iosif Vulcan – fericitul”, cu trimitere la personalitatea celui care a condus destinele revistei Familia.
Volumul analizează seriile II – IV ale revistei Familia, fiecare cu particularitățile sale, precum și evoluția publicației în perioada comunistă 1965 – 1989, cuprinsă în capitolul intitulat sugestiv „Perversitățile compromisului ideologic”.
„Este o carte pe care vă invit să o citiți, pentru că poate fi urmărită ușor și într-un mod plăcut”, a spus Gabriel Moisa (foto stânga jos).
Între mărire și decădere
La rândul său, poetul Ioan F. Pop (foto dreapta jos), a vorbit despre capitolele din volum, unele preluate din alte lucrări, care, dincolo de nișa presei culturale, fac referire la evoluția mass-mediei bihorene din perioada postdecembristă.
„Florin Ardelean îmi pare cel mai echipat intelectual care a putut scrie despre presa locală”, a spus Ioan F. Pop, arătând că autorul „nu este doar jurnalist, ci și scriitor înzestrat cu armătura unui limbaj plăcut”.
În capitolele referitoare la presa bihoreană de după căderea comunismului, de la „Presa bihoreană postdecembristă – scurtă istorie” la „Televiziunea din Oradea – repere într-o istorie postdecembristă”, autorul are dubla calitate, atât de istoric aplecat asupra arhivelor, cât și de martor al evenimentelor în calitate de jurnalist la Gazeta de Vest ori redactor șef la postul local de televiziune TVS.
„Anii de libertate ai presei locale sunt anii în care toți patronii de presă din Oradea trecuseră sau aveau să intre la «pârnaie» pentru că aveau probleme cu legea”, a povestit la rândul său Florin Ardelean (foto jos).
Răsfoind paginile volumului, cititorii pot afla mai multe despre presa bihoreană de după căderea comunismului, începând de la perioada de creștere explozivă a anilor ʼ90, până la restrângerea lentă, urmată de căderea din timpul crizei economice din 2018.
Rod al unei munci de documentare și redactare de aproape 4 ani, cel de-al doilea volum al cărții „Istoria presei culturale din Oradea” poate fi cumpărat de doritori, pe bază de comandă, de pe site-ul editurii Eikon.
Jurnalist și istoric
Florin Ardelean este conferențiar universitar doctor la Universitatea din Oradea, Facultatea de Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării, unde susține cursurile de Teoria mass-media, Jurnalism Radio-TV şi Istoria Presei Româneşti. Din 1990 până în 2001 a fost redactor al revistei Familia. A condus publicații din Oradea (Gazeta de Vest – 1990-1991 și Vest – 1998-2000), precum și studioul de televiziune locală TVS (2000-2008).
Jurnalistul este autor al unor cronici de carte, eseuri și proză scurtă apărute în revistele Familia și Vatra, a publicat literatură, lucrări de istoria presei și foiletonistică (Dogmă şi opinie, 2007; Jurnalism și tranziție, 2007; Insectar I şi II, 2008) şi a coordonat, împreună cu Ioan Laza, volumele Familia – 150, 2015; Iosif Vulcan. La judecata urmaşilor, 2016; Mass-media în post-comunism, 2016.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.