Jaf incredibil în subordonatele CJ Bihor: Angajaţi mulţi şi gras plătiţi, din rândurile UDMR şi PSD, care nu au finalizat nici proiecte cu finanţare de la Guvern! (VIDEO)

Bazinele didactice pentru înot din oraşele bihorene, cu care s-a lăudat fosta conducere a Consiliului Judeţean, sunt abia la stadiul de fundaţii, deşi trebuiau finalizate de luni întregi şi au existat bani pentru ele, iar centrala pe biomasă de la Săcueni este defectă de câteva luni în condiţiile în care oricum consuma mai mult decât produce.

Sunt noi dezvăluiri ale actualei conduceri a CJ Bihor, care a descoperit că, în schimb, structurile subordonate ce se ocupau de aceste proiecte erau pline cu clientelă de partid care şi-a luat la timp salariile grase.

Economie de milioane

Preşedintele CJ Bihor, Ilie Bolojan, a anunţat joi, într-o conferinţă de presă, a doua etapă de reorganizare a unor instituţii subordonate, ale cărei detalii le-a prezentat vicepreşedintele Călin Gal, responsabil cu Direcţia Economică, acesta descriind un tablou halucinant în ce priveşte câteva dintre structurile „externalizate”, unde s-au consumat sume mari de bani fără nicio finalitate sau, mai rău, cu rezultate care au produs mari pagube judeţului.

Gal a afirmat că în cele trei săptămâni scurse de la preluarea funcţiei a pregătit rectificarea bugetului CJ existent, prilej cu care a descoperit că „anumite sume au fost alocate spre instituţii în proporţii mult peste cele necesare pentru a-şi desfăşura activitatea”, precum şi pentru structuri care teoretic se ocupau de anumite activităţi care în realitate nu s-au desfăşurat, la  toate fiind necesară reorganizarea.

Rezultatul, a subliniat vicepreşedintele, va fi o economie de 5,85 milioane lei pe anul viitor, care se adaugă celor 1,2 milioane euro economisiţi prin înjumătăţirea angajaţilor din aparatul propriu al CJ.

„Tunsoarea” a doua

Gal a arătat că în a doua etapă de reorganizare a structurilor „satelit” ale CJ au fost vizate aşa numitele Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară, precum Ecoland şi Ecolect, Agenţia de Dezvoltare Durabilă şi Agenţia de Management a Destinaţiei, dar şi societatea de Parcuri Industriale a judeţului, după ce deja alte două structuri au fost desfiinţate în prima etapă, şi anume Direcţia Social-Comunitară, „care nu avea obiectul de activitate pentru care a fost înfiinţată”, şi Fundaţia Euroregiunea Bihor - Hajdu Bihar.

Astfel, la SC Parcuri Industriale Bihor SA (care nici după patru ani nu a reuşit să realizeze un parc industrial funcţional în tot judeţul) personalul a fost redus cu 62,5% (din 8 angajaţi rămân 3), la Ecoland cu 44% (din 18 rămân 10), la Ecolect cu 60% (din 9 rămân 3), la ADD cu 58% (din 12 rămân 5), iar la AMD cu 86% (din 15 rămân 2).

Prin desfiinţarea DSC (deja efectivă, fiind concediaţi toţi cei 9 angajaţi, inclusiv directoarea Szatmari Beata, UDMR) şi Fundaţiei Euroregiunea Bihor – Hajdu Bihar (efectivă de la 31 decembrie, până atunci fiind concediaţi 7 din cei 9 angajaţi), economiile sunt de 3 milioane lei pe anul viitor, iar prin restructurarea celorlalte - de 2,850 milioane lei, a spus Gal, bani care vor fi direcţionaţi spre investiţii.

Şefi politruci

Per total, personalul acestor „sateliţi” ai CJ a fost redus de la 80 la 25 salariaţi. Până în prezent, şefii acestor structuri nu au fost schimbaţi din funcţii, la Fundaţia Euroregiunea fiind vorba despre Bogdan Hossu (PSD), la SC Parcuri Industriale Bihor SA de Simon Adrian (concomitent şi consilier personal al fostului preşedinte UDMR-ist al CJ, Pasztor Sandor), la Ecoland de Călin Vesa (fostul șef al Direcției Vamale, pus de fostul vicepreşedinte PSD-ist Ioan Mang, căruia i-a și nășit fiul), la Ecolect de consilierul judeţean PSD Bujor Chirilă, la ADD de Vitalyos Barna (UDMR), iar la AMD despre Banto Norbert (UDMR).

Gal a precizat că se vor face noi economii în continuare, inclusiv prin mutarea înapoi în spaţiile CJ a acestor structuri externe, pentru care în prezent se plătesc chirii exorbitante, de mii de euro lunar, în diverse locuri din oraş, la persoane private, plus cheltuieli de întreţinere.

Centrală pe butuci

Cele mai relevante exemple privind felul în care fosta conducere a CJ a ascuns că aceste structuri externe nu îşi fac treaba, dar în schimb au avut organigrame supraîncărcate, sunt ADI Ecoland, care administrează o centrală pe biomasă din Săcueni care trebuie să producă electricitate (dar a produs anul acesta în valoare de doar 56.105 lei, la cheltuieli de 6 milioane lei), şi ADD, care administrează proiectele pentru realizarea de bazine didactice de înot în oraşele din judeţ, cu finanţare de la Guvernul României (asigurată 100%, însă bazinele fiind în marea lor majoritate abia la stadiul de fundaţii, deşi trebuiau finalizate de câteva luni).

Gal a arătat că Ecoland a avut 18 angajaţi, dintre care 2 pe posturi de conducere, iar la staţia pe biomasă de la Săcueni erau 7 angajaţi, în timp ce în birourile din Oradea au fost 11 angajaţi, „unii de acolo nici nu îi cunoşteau pe cei de aici”.

Întrucât această centrală pe biomasă a fost construită cu fonduri europene (la iniţiativa fostului vicepreşedinte Alexandru Kiss), iar închiderea proiectului pentru care s-au luat banii este prevăzută abia în iulie anul viitor, angajaţii de la Săcueni vor fi păstraţi, iar cei la Oradea au fost răriţi.

„Această centrală nu are absolut niciun venit. De câteva luni nu mai funcţionează”, a dezvăluit Călin Gal, menţionând cauza, şi anume defecţiuni tehnice, dar şi faptul că, în schimb, tot bugetul pe acest an, de 6 milioane lei, a fost cheltuit.

Bani pe „rahat”

Vicepreşedintele CJ a explicat că staţia de la Săcueni a fost făcută să producă electricitate din dejecţii (conform reţetei, în proporţie de 20%), porumb şi secară (80%), chiar dacă în zonă nu există materia primă necesară (pentru a cărei obţinere este necesară cultivarea a 400 hectare de teren), în timp ce dejecţiile sunt „asigurate” de ţigani care le aduc cu căruţe, deşi conform proiectului ar fi trebuit achiziţionate prin licitaţii electronice. „Plătim dejecţii, în loc să primim noi bani că se aduc dejecţii la noi”, a spus Gal.

Acesta a explicat că staţia ar fi trebuit să producă anual 4.457 MW, dar în primul an după punerea în funcţiune (2016) a produs doar 3.680, în 2017 doar 3.000, la fel ca şi în următorul an, pentru ca anul trecut să ajungă la doar 2.200, iar anul acesta abia la 229 megawaţi.

În condiţiile în care un MW costă 245 lei, asta înseamnă că în tot anul 2020, staţia de la Săcueni a produs doar în valoare de 56.105 lei, având 7 angajaţi la faţa locului şi încă 11 în birourile din Oradea.

De notat că şefă la ADI Ecoland a fost iniţial consilierul judeţean PSD Stela Babău, iar după ea Călin Vesa, fost şef al Regionalei Vamale Oradea, trimis în judecată de DNA pentru fapte de corupţie, apropiat al preşedintelui PSD Bihor, Ioan Mang.

Gal a punctat că pentru a repune în funcţiune staţia de la Săcueni ar fi nevoie, în prezent, de o sumă cuprinsă între 300.000 şi 400.000 euro, pentru achiziţia unor utilaje şi echipamente.

Bazine la pământ

O altă structură externă cu care vicepreşedintele CJ Bihor a ilustrat felul în care sub vechea conducere angajaţii au luat salarii fără să-şi facă treaba este Agenţia de Dezvoltare Durabilă (cu 15 angajaţi, din care vor rămâne 5, doi urmând să aibă doar câte o jumătate de normă).

Gal a explicat că această ADI avea ca principală menire, fixată de fosta conducere a CJ, construirea a 9 bazine de înot în cele 9 oraşe din judeţ, însă niciunul nu este finalizat, cu toate că „în cont există toţi banii alocaţi” în anii trecuţi de Guvern, şi anume 35,725 milioane lei, majoritatea fiind la stadiul de fundaţie, în schimb cheltuielile pentru construirea lor fiind actualizate de câteva ori.

La Beiuş, a exemplificat vicele CJ, ordinul de începere a lucrărilor a fost dat pe 30 octombrie 2019 şi bazinul trebuia dat în funcţiune de o lună, dar este abia la stadiul de fundaţie, deşi s-au plătit în avans constructorului 1,7 milioane lei încă la începerea lucrărilor, iar de atunci i s-au mai decontat bani.

La Marghita, ordinul de începere a lucrărilor a fost dat în iulie 2019 şi bazinul trebuia să fie gata astă-vară, dar este la stadiul construirii unor ziduri, la fel ca la Valea lui Mihai şi Ştei. Singurul bazin unde lucrările sunt ceva mai avansate este cel din Săcueni, unde potrivit lui Gal se lucrează la „faianţări interioare”, deşi trebuia să fie finalizat încă din luna februarie a acestui an, şi la Nucet, unde însă nici vorbă să se apropie de finalizare, deşi trebuia dat în funcţiune tot în luna februarie a anului curent.

De menţionat că la conducerea ADD a fost pus fostul primar al comunei Cetariu, Vitalyos Barna (UDMR), dar şi că, la fel ca în cazul Ecoland, toţi angajaţii şi-au primit la timp şi integral salariile.

„O gaură neagră”

Pe de altă parte, Gal a specificat că toate lucrările la bazinele de înot, cu excepţia celui de la Salonta, au fost contractate cu o singură firmă, Costavoc SRL. „Vom lua măsuri de urgentare a lucrărilor în vederea finalizării lucrărilor, dacă vom avea cu cine, dacă nu, vom aplica măsurile prevăzute în contracte”, a spus Bolojan, referindu-se la penalităţile de întârziere, despre care, însă, Gal a arătat că au fost prevăzute în contracte „aşa încât să nu deranjeze”.

De altfel, Bolojan a caracterizat activitatea structurilor externe ale CJ Bihor tocmai reorganizate că „a fost o gaură neagră pentru judeţul Bihor”, având în vedere că adevăratul scop a fost, pur şi simplu, ca protejaţii celor două partide care au condus CJ, UDMR şi PSD, să aibă „locuri de muncă”, plătite generos, fără a face nimic, chiar şi atunci când existau bani pentru atingerea obiectivelor.

Invitaţie pentru procurori

Întrebat de BIHOREANUL ce anume l-a recomandat, de pildă, pe fostul vameş şef Călin Vesa ca să fie numit la şefia Ecoland, responsabil de centrala electrică pe biomasă de la Săcueni, Bolojan a sugerat că aceasta trebuie pusă celor care i-au semnat numirea, adică fostului preşedinte al CJ Pasztor Sandor şi vicepreşedintelui Ioan Mang, care era şi preşedintele ADI Ecoland. „Nu noi suntem cei care trebuie să răspundem la astfel de întrebări”, a spus Bolojan.

De asemenea, întrebat dacă va face plângeri penale la Parchet (având în vedere că faptele descrise pot fi considerate infracţiuni de abuz în serviciu sau, în cel mai uşor caz, de neglijenţă în serviciu), actualul preşedinte al CJ a afirmat că „în momentul de faţă nu avem elemente de genul acesta, avem elemente de management prost, asta e cât se poate de clar”. „Dacă să ţii 18 oameni angajaţi şi să livrezi într-un an 200 de MW, vă daţi seama cât s-a lucrat. Trageţi dvs concluziile”.

BIHOREANUL a aflat că fostul şef al Regionalei Vamale Oradea, Călin Vesa, care a participat, între altele, și la acţiuni ale PSD, a fost numit la şefia Ecoland după demisia fostei consiliere judeţene PSD Stela Babău.

Aceasta a avut loc în august 2019, după ce asupra lui Babău au planat suspiciuni de conflict de interese, deoarece în calitate de consilier judeţean vota bugetele Ecoland, dar nu a fost niciodată adusă la cunoştinţa publicului de fosta conducere a CJ Bihor, după cum Pasztor şi Mang nu au anunţat niciodată că l-au pus în locul ei pe Vesa.

În galeria de documente puteţi vedea situaţia personalului existent şi a celui care va rămâne în structurile recent reorganizate, precum şi stadiul întârzierilor lucrărilor la bazinele didactice de înot gestionate de ADD.

Vezi mai jos întreaga conferință de presă!