Valurile succesive de îmbolnăviri provocate de Covid repetă identic gripa spaniolă de acum un secol, care a făcut 6 milioane de victime în trei luni. Istoricul orădean Augustin Țărău a descoperit în presa vremii asemănări izbitoare între cele două pandemii. Autoritățile din secolul trecut, incapabile și atunci să impună restricții, au cerut ajutor internațional, iar conducerea țării a fost preluată de militari.
Istoricul povestește cu verb aprins, fascinat, gesticulând din mână. „Nimic nou sub soare! La fel ca acum, în urmă cu o sută de ani gripa spaniolă a lovit în valuri succesive, a doborât mai întâi oamenii în putere și a fost stăvilită doar prin izolare și purtarea unei măști de protecție”, spune istoricul Augustin Țărău.
Singura deosebire o face acum existența vaccinului, pe care atunci oamenii nu îl puteau obține și pe care astăzi nu îl suportă. „Imunizarea se făcea prin trecerea prin boală. Dacă aveai noroc, scăpai, dacă nu, nu”, zice Țărău. Exact ca în zilele noastre.
Secolul pierdut
După o sută de ani, parcă nu s-a schimbat nimic. În martie 1918 lumea asista la izbucnirea în SUA a gripei „spaniole”, botezate după țara în care a fost reflectată pentru prima dată în presă. În martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății declara pandemia de coronavirus 2019 (Covid-19), cauzat de sindromul respirator acut sever coronavirus 2 (SARS-CoV-2) și descoperit inițial în China.
Ambele gripe provoacă stări de slăbiciune, febră și chiar decesul prin umplerea plămânilor cu lichid. Gripa spaniolă a făcut 6 milioane de victime în primele trei luni de la izbucnire, iar Covid-19 a provocat până acum peste 5 milioane de decese.
„Și atunci, ca acum”
Istoricul Augustin Țărău (foto) a descoperit în presa vremii asemănări izbitoare. „Și atunci, ca acum, gripa a lovit în valuri. Primul val, adus în Europa de soldații americani, a izbucnit în toamna lui 1918 și a fost răspândit de soldații eliberați din prizonierat după Primul Război Mondial, ajungând și în România. Al doilea val a fost în primăvara lui 1919, urmat în toamnă de al treilea, iar în primăvara lui 1920 de al patrulea”, spune Țărău.
La fel ca acum, cea mai afectată a fost populația activă. „Gazeta Transilvaniei scria în martie 1920 că boala lovește mai tare în adulți decât în bătrâni și copii, de care probabil familia avea mai multă grijă”, spune istoricul.
În Bihor, boala a secerat bărbați în putere, presa scriind, de exemplu, despre preotul ortodox Valer Corbu din Poienii de Jos, mort la 28 de ani, de cel din Tămașda, Alexandru Vașadi (52 ani) ori de primul prefect român al județului, Coriolan Pop, decedat la doar 55 de ani. „Atunci nu se știa de comorbidități. Oamenii ziceau de cei decedați că n-au avut zile și atât”, povestește istoricul.
Izolarea și masca
Principalele forme de combatere a pandemiei au rămas până azi izolarea și purtarea măștii. Atunci în România nu exista vaccinul, iar azi mulți îl refuză sau îl evită. „În 1918, după război, în țară era haos, iar în Ardeal guvernul contelui Károly Mihály a evitat să ia măsuri dure, ca în SUA sau Marea Britanie, unde au existat mitinguri anti-mască, pentru a nu agita populația”, explică Țărău.
Școlile s-au închis de la sine. „În octombrie 1918 un ziar din Arad anunța închiderea școlilor pentru două săptămâni pentru că s-au îmbolnăvit mulți elevi”, spune istoricul. Apoi, transporturile s-au blocat. „Multe trenuri au fost anulate din lipsă de personal”.
La fel ca toamna aceasta, copleșite, autoritățile au cerut sprijin internațional. „Crucea Roșie americană a amenajat spitale în corturi la București, Călărași, Focșani, Iași, Slatina. Sanitarii adunau din case muribunzi rămași singuri, la care vecinii se temeau să intre”, povestește Țărău.
Apelul la militari
Situațiile extreme cer măsuri extreme. „În vreme de criză, conducătorii apelează la militari, în ideea că sunt mai disciplinați și mână-forte. În 1918 Regele Ferdinand l-a pus premier pe mareșalul Alexandru Averescu (foto), căruia până în primăvara lui 1920 i-au urmat, intercalați cu premieri civili, generalii Coandă și Văitoianu. Acum, că suntem cam în aceeași situație, președintele Iohannis l-a numit premier pe generalul Nicolae Ciucă”, constată istoricul.
Augustin Țărău crede că, la fel ca alte molime, pandemia de Covid 19 se va stinge, dar va fi urmată de o criză. „Din păcate, lumea nu se învață minte. Acum o sută de ani, după război și gripa spaniolă, a urmat o criză în urma căreia întreg sistemul politic și economic s-a resetat. La fel va fi și acum”, spune istoricul. Primele semne sunt instabilitatea politică, creșterea populismului, inflația, scumpirea combustibililor și lipsa materiilor prime. La fel ca în urmă cu un secol...
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.