Interviu cu ecologistul Andrei Togor, liderul Aqua Crisius: „Avem pescari mai civilizaţi decât în alte zone”

De 13 ani, Asociaţia Pescarilor Sportivi Aqua Crisius încearcă să le insufle bihorenilor preocuparea pentru peşti, ape şi natură. Având în portofoliu numeroase proiecte, este una dintre cele mai active şi eficiente asociaţii pro-mediu din Bihor. "Credem în ceea ce facem", dezvăluie reţeta Andrei Togor, manager de proiecte şi, totodată, un bun specialist în ihtiologie, ştiinţa care se ocupă cu cercetarea peştilor. Andrei recunoaşte, însă, că piedicile puse uneori chiar de instituţii ale statului "dor" tot mai tare.

Proiecte, cu bune şi cu... grele

- Conduceţi una dintre cele mai active organizaţii de mediu din Bihor. Ce vă motivează?

- Faptul că există rezultate. Cred în ceea ce facem şi consider că putem contribui la o schimbare a atitudinii privind pescuitul recreativ şi natura, în general. Din păcate, lipsa de educaţie a pescarului, ca a celorlalţi oameni, are consecinţe în natură.

- Ce proiecte aveţi în derulare în această perioadă?

- Avem două proiecte cu finanţare europeană şi altele cu finanţare internă sau susţinute de sponsori. Din fericire, anul trecut am reuşit să atragem sponsorizarea firmei Eltex Recycling, care ne ajută să facem populări şi ne-a finanţat organizarea unei tabere de iniţiere în pescuit cu muscă artificială. Acum vrem să amplasăm în albia Văii Iadului cutii cu icre embrionate în râuri, care vor imita cuiburile păstrăvilor.

Proiectele europene sunt transfrontaliere. Unul e în parteneriat cu Zona Metropolitantă Oradea, Universitatea din Oradea şi Institutul de Cercetări Atomice din Debreţin, în cadrul lui urmând să construim un centru de conservare a speciilor periclitate din Rezervaţia Peţea şi să amenajăm o potecă tematică între Băile Felix şi Băile 1 Mai. În 2017, când l-am gândit, am identificat în rezervaţie o parcelă a Primăriei Sânmartin pe care ar fi trebuit să construim acest centru, cu rol şi de observare pentru vizitatorii care merg din inerţie la lacul cu nuferi, chit că nuferi nu mai sunt de cinci ani. Din păcate, conducerea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) a decis să ne blocheze, constatând acum că investiţia prejudiciază grav habitatul. Ţineţi cont că melcul termal nu mai există, nufărul creşte în acvarii şi în afara rezervaţiei, iar roşioara doar în acvarii. Legea oferă o derogare pentru construcţii în rezervaţii, arătând că orice investiţie benefică rezervaţiei poate fi făcută, dar proiectul nostru e blocat şi suntem nevoiţi să cumpărăm din fonduri proprii un alt teren, dacă vrem să continuăm proiectul.

Al doilea proiect european este în parteneriat cu Ecotop Oradea, Primăria Sânmartin şi Asociaţia Zőld Kőr din Ungaria, fiind concentrat atât pe Rezervaţia Peţea, cât şi pe Valea Iadului. Vom face împăduriri, un studiu asupra plantelor invazive şi acţiuni concrete de înlăturare a acestora.

- An de an, în taberele Junior Ranger, învăţaţi copiii să se autogospodărească în natură, fără a o vătăma. Mai sunt interesaţi copiii de lecţii de ecologie?

- Da, mai ales copiii din mediul rural, cărora de regulă ne adresăm. Din fericire, anul acesta am organizat o tabără şi în judeţul Alba, fiind însoţit de şapte voluntari, toţi foşti participanţi în tabere. Mă bucur mult că avem în echipă oameni care nu doar îşi doresc să cunoască natura, ci şi să se implice în continuare.

Cu bătaie lungă

- Câte râuri mai are APS Aqua Crisius în custodie?

- De ordinul zecilor, în judeţele Bihor, Alba, Argeş, Sibiu, Braşov şi Suceava. În Bihor avem un ligitiu cu Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi, care are un prim termen la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în ianuarie 2021. Am reuşit să supravieţuim, cu toate că există un efort comun al diverselor instituţii de a ne elimina din pescuitul recreativ. Spre bucuria noastră, numărul sancţiunilor contravenţionale îndreptate împotriva membrilor noştri este infim şi, cel mai important, din cele zece amenzi primite în ultimii doi ani, nici una nu a trebuit plătită, ca urmare a deciziilor instanţelor.

- Care este statutul membrilor Aqua Crisius? Pot pescui pe orice râu?

- Da, cu menţiunea că în anumite zone de munte se plăteşte o taxă suplimentară, pe apele administrate de către RNP-Romsilva, iar pescuitul se practică în baza unui permis, nu a unui contract. Membrii noştri nu încalcă nicio condiţie din permisul de pescuit, ceea ce înseamnă că nu pot fi sancţionaţi doar pentru faptul că susţin Aqua Crisius. 

- Faceţi şi populări cu peşti în râurile pe care le administraţi?

- Eforturile noastre sunt orientate pe pază, populări şi educaţie, cheia apelor bine gospodărite. Pe partea de populări stăm bine, am reuşit să introducem păstrăvi, şalău, cegă.

- Populările făcute în anii trecuţi au fost cu folos?

- Rezultate există, dar trebuie consecvenţă. Îmbucurător e că exemplarele depistate au înregistrat ritmuri de creştere mai mari decât în fermele din care provin.

Peştii Bihorului

- Care e starea râurilor, din perspectivă piscicolă?

- La nivel naţional avem o mare problemă: cu mici excepţii, apele şi peştii se află în grija tăietorilor de pădure sau a vânătorilor. E foarte greu să ai pretenţia să se ocupe cineva de râu când interesul său e cu totul altul, lucru care din nefericire se întâmplă şi în Bihor. Dar în privinţa combaterii braconajului piscicol stăm binişor. De asemenea, aici avem pescari mai civilizaţi decât în alte părţi din ţară. Există tot mai multă cultură pentru eliberarea capturilor, tot mai mulţi pescari care se gândesc la viitor. Pe lângă noi, care avem o mare parte a membrilor responsabili, există şi Grupul Pescarilor Sportivi Orădeni.

- Ce peşti avem în apele Bihorului?

Ca specii, în apele de munte există o populaţie sănătoasă de păstrăvi indigeni, avem râuri cu lipani, iar cleanul, o specie autohtonă cu potenţial invaziv, este în toate apele din Bihor. În Crişul Repede şi Negru sunt la putere scobarul şi mreana, în apele de şes apar babuşca, crapul şi invazivul caras. În privinţa răpitorilor, avem o populaţie bună de ştiucă, inclusiv în Oradea, în Crişul Repede se găseşte şalăul introdus de noi şi GPSO, iar în Crişul Negru există în mod natural. De doi ani am reintrodus în oraş somnul indigen şi avem feedback că s-au prins somni de 50 cm. Avem şi avat, specie protejată din familia crapului, exclusiv prădătoare, care nu are o carne foarte bună, dar e atractivă la pescuit.

- Care e situaţia ariilor protejate din Bihor, după ce custodia lor a fost luată cu forţa de ANANP?

- În Bihor au existat numeroase entităţi care se ocupau de gestionarea zonelor naturale protejate, iar numărul angajaţilor lor depăşea 100. Nu poţi avea pretenţia ca, punând doi oameni în locul lor, lucrurile să meargă într-o direcţie bună. Ariile naturale protejate sunt ale nimănui acum.