Proiectele europene ale Oradiei se confruntă cu furtuna perfectă: axele de finanțare pe ciclul bugetar european 2014-2020, care se încheie anul acesta, s-au deschis târziu, pandemia de Covid a afectat constructorii, inflația a întârziat lucrările, iar războiul din Ucraina a bulversat piața.
„Încercăm să cheltuim până la finalul lunii decembrie toate fondurile europene atrase prin proiecte, ca să nu pierdem banii, chiar dacă vom lucra pe banii orașului și în cursul anului viitor”, spune șeful Direcției Management Proiecte cu Finanțare Internațională, Marius Moș. Așa că o parte dintre proiecte se vor întinde și în 2024...
Termen pe sfârșite...
Municipalitatea mai are doar o lună și jumătate pentru închiderea proiectelor europene. Dintre cele 30 aflate în lucru la începutul anului, Primăria a închis 15, cum ar fi coridorul de mobilitate Nufărul-Cantemir ori centrele de cartier Rogerius, Ioșia și Nufărul, deci mai are în lucru încă pe atâtea.
Termenul final, 31 decembrie, este cu atât mai presant cu cât finanțatorul european pregătește închiderea ciclului bugetar. „Începând din 13 noiembrie nu se mai acceptă cereri de plată (n.r. - prin care Primăria primește bani ca să plătească constructorul). Lucrăm doar pe principiul decontării. Lucrările pe care le plătim până la sfârșitul anului le vom putea deconta pe fonduri europene până în februarie inclusiv, apoi tot ce rămâne va fi pe banii orașului”, explică directorul adjunct al DMPFI, Mihaela Neag (foto).
Soluții disperate
BIHOREANUL a aflat că 9 proiecte, în valoare de circa 817 milioane lei, echivalentul a 164 milioane euro, nu au cum să fie închise anul acesta. Municipalitatea vrea să cheltuiască, însă, până la ultimul euro. „Vom plăti avansuri, vom cumpăra materiale și vom faza lucrări pentru a atrage toate fondurile eligibile”, spune directorul DMPFI, Marius Moș (foto).
Cele mai întârziate investiții vizează construirea parcului fotovoltaic de pe fosta groapă de gunoi a orașului (81,3 milioane lei) și montarea de sisteme fotovoltaice pentru clădirile publice (6,5 milioane lei). Municipalitatea abia dacă a apucat să organizeze licitații pentru selectarea constructorilor. „Banii rămași pe POIM s-au alocat anul trecut pe astfel de proiecte. Puteam sta și să nu tragem niciun ban sau să depunem proiecte și să cumpărăm pe bani europeni măcar materialele”, explică Moș.
Culmea ironiei, proiectul de la groapa de gunoi putea fi deja în implementare. „Licitația din august a trebuit reluată pentru că singurul concurent și-a depus oferta fără semnătură electronică, ca și cum nu și-ar fi asumat-o”, zice directorul. La licitația de luna aceasta, firma respectivă concurează cu încă trei. „Important e să semnăm anul acesta contractul și să cumpărăm materialele”.
Întâi, o hală
Pe muchie de cuțit este și proiectul pentru construirea centrului de afaceri cu produse alimentare din Piața Mare (112,5 milioane lei). El s-a împotmolit într-un proces prin care municipalitatea a încercat să oblige Ministerul Culturii să avizeze lucrările.
Distrusă în incendiul din 2020, vechea hală, care a fost monument istoric, avea în jur corpuri de clădiri ce trebuiau declasate înainte de a fi demolate. Primăria a câștigat în primăvară, la Curtea de Apel București, procesul prin care a cerut Ministerului declasarea corpurilor demolate, dar acesta a făcut recurs.
Ca atare, lucrarea a fost „ruptă” în două. „Hala arsă va fi refăcută prin proiect, ca să nu pierdem banii europeni, iar restul pieței se va face anul viitor, pe banii orașului”, spune directorul adjunct al DMPFI, Ovidiu Guler (foto). Lucrările sunt abia la 40%, dar funcționarul e optimist: „Constructorul și-a asumat consumarea tuturor fondurilor europene până la sfârșitul anului”.
„Va mai fi de lucru”
Nici proiectele celor 6 pasaje din piețele Gojdu (160,2 milioane lei) și Cetății (114,2 milioane lei), realizate în proporție de 80%, nu se vor închide în 2023.
Tunelurile au fost amenajate, iar săptămâna trecută constructorii lucrau la hidroizolare, asfaltare, bordurare și montarea instalației pentru irigarea spațiului verde. Directorul tehnic al Primăriei, Sebastian Marchiș (foto), responsabil de lucrări, spune însă că ele vor mai dura. „Traficul rutier se va deschide la sfârșitul anului. Constructorul a ajuns la asfaltări, care nu se pot face pe ploaie”.
Planul municipalității este ca toți banii europeni să fie cheltuiți anul acesta, chiar dacă șantierele se vor închide abia în primăvara lui 2024 cu amenajarea spațiilor verzi și aplicarea ultimelor marcaje.
Termoficare cu amânare
Venirea iernii a încurcat și șantierele de termoficare. Pornirea încălzirii a îngreunat lucrările la proiectul Nufărul Geotermal (86,7 milioane lei) și la cea de-a treia etapă pentru înlocuirea rețelelor în proiectul Termoficare III (159,5 milioane lei).
Primul proiect este realizat la 65%, dar lucrările au fost programate să consume anul acesta toți banii europeni. „Sonda de extracție a apei geotermale s-a realizat. Constructorii mai au de montat doar 20 dintre cele 276 de module termice pentru scările de bloc și de tras unele rețele”, spune directorul Termoficare, Călin Ungur (foto).
La fel se va întâmpla și cu proiectul Termoficare III, împărțit în două loturi. Primul, ce vizează înlocuirea a 23 km de conducte, este 90% realizat, dar cel mai probabil se va întinde și în 2024. În schimb, al doilea lot, pentru reabilitarea a 42 de puncte termice, nici măcar nu are executant. „Licitațiile repetate de până acum nu au atras niciun ofertant. Am făcut demersuri ca proiectul să fie fazat pe anul viitor, ca să nu pierdem banii europeni. Vom crește, din banii orașului, valoarea contractului, ca să atragem un executant”, explică Marius Moș.
Sănătate curată!
La fel, rămân pe anul viitor și mari proiecte pe sănătate. Reabilitarea termică a fostului Spital Municipal (39,1 milioane lei) a început abia în iulie 2021, din cauza pandemiei. „Lucrările sunt realizate în proporție de 60%, dar se vor prelungi și anul viitor pentru că vrem să le corelăm cu un contract suplimentar de amenajare a interiorului spitalului și nu dorim să deranjăm pacienții de două ori. Am cerut ADR Nord Vest fazarea proiectului pentru partea de bani europeni pe care nu o putem cheltui anul acesta”, spune Moș.
În schimb, construirea noii policlinici a Spitalului Județean (57 milioane lei), demarată abia în toamnă, are un grad de realizare abia de 2%. Lucrările au termen de 18 luni și se desfășoară în paralel cu cele pentru viitoarea parcare supraetajată, de care se va lega printr-o pasarelă, dar sunt abia la început.
„Am negociat cu constructorul un calendar al lucrărilor astfel încât să cheltuie anul acesta cele 2 milioane euro din fonduri europene”, spune directorul DMPFI. Restul se va face anul viitor pe bani de la bugetul central și bugetul local. Căci Europa îți dă, dar nu îți bagă în traistă, mai ales când lucrezi în ultima clipă...
„SĂ CHELTUIM BANII”
Cursă contra cronometru
Săptămâna trecută, angajații DMPFI negociau cu constructorii accelerarea proiectelor pe fonduri europene, ca să fie închise până la sfârșitul anului. Funcționarii au amânat birocrația aferentă investițiilor finalizate, tocmai ca să se concentreze pe cele încă în lucru. „Important e să cheltuim banii europeni atrași. Actele pot fi făcute și anul viitor”, zice directorul Marius Moș.
Pe de altă parte, Primăria caută noi proiecte. „Pregătim proiecte pentru ciclul bugetar 2021-2027, ale cărui axe de finanțare se vor deschide în 2024”, spune directorul. Legea 296/2023 privind măsurile fiscal-bugetare, menită să amâne pe anul viitor o parte din cheltuielile administrațiilor locale, îngreunează însă efortul. „Ar trebui să comandăm studii de fezabilitate sau lucrări de proiectare, ca să le avem gata pe începutul anului viitor, dar deocamdată nimeni nu știe dacă putem să le licităm sau nu”, spune Moș. Cel mai probabil, multe achiziții de proiectare vor fi lansate la începutul anului 2024. Din nou cu întârziere...
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.