Hepatita face ravagii în coloniile de romi din Bihor: S-a dublat numărul bolnavilor faţă de 2017, cel mai mare focar rămâne în zona Aleşd

Numărul îmbolnăvirilor cu hepatită virală A în judeţul Bihor a ajuns la 547 până în 26 septembrie, aproape dublu faţă de întreg anul 2017, când au fost înregistrate 284 de cazuri, iar cei mai expuşi la infecţie sunt copiii, care reprezintă peste 75% din numărul celor îmbolnăviţi.

Potrivit unui comunicat transmis, miercuri, de purtătorul de cuvânt al Direcţiei de Sănătate Publică Bihor, dr. Dorel Ţîrţ, dintre cele 547 de cazuri de hepatită, 280 cazuri au fost în mediul urban, iar în mediul rural 267 cazuri.

Copiii expuşi

Pe localităţi, cele mai multe îmbolnăviri s-au semnalat în Aleşd (144) urmat de Săcueni (86 cazuri), Ortiteag (36 cazuri), Oradea (34 cazuri), Tinca (31 cazuri), Lăzăreni (22 cazuri), Tămaşda (18 cazuri), Tinăud (15 cazuri), Parhida (11 cazuri).

„Primele trei grupe de vârstă cele mai frecvent afectate sunt grupa de vârstă 5-9 ani: 265 cazuri; grupa de vârstă 0-4 ani: 105 cazuri; grupa de vârstă 10-14 ani: 73 cazuri”, se precizează în comunicatul DSP Bihor.

În prezent, în Bihor sunt active un număr de 12 focare de hepatită: Aleşd, cu 201 cazuri, Tinca, cu 28 cazuri, Lăzăreni, cu 25 cazuri, Tămaşda cu 12 cazuri, Tăşad şi cartierul Voltaire din Oradea cu câte 11 cazuri, dar şi Sântelec, cu 8 cazuri, Suplacu de Barcău, cu 7 cazuri,  Fonău, 7 cazuri respectiv Ineu şi Ghiorac cu câte 5 cazuri.

Focare în atenţie

Pentru a opri răspândirea infecţiei, DSP Bihor a dispus efectuarea unor dezinfecţii, supravegherea persoanele cu care bolnavii au intrat în contact pe perioada de incubaţie maximă, triajul epidemiologic zilnic în colectivitățile de copii, curăţenia și dezinfecția zilnică cu substanțe clorigene, dotarea unităţii scolare cu materiale de curăţenie şi dezinfectante.

„După caz, în funcţie de situaţia fiecărei colectivităţi cu focare, pot fi dispuse asigurarea aprovizionării continue cu apă potabilă, colectarea și îndepărtarea rezidurilor şi dotarea cu eurocontainere suficiente, vidanjarea latrinelor unde este posibil, încheierea unui contract cu o firmă de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare (DDD) autorizată şi efectuarea acțiunilor DDD ori de câte ori este nevoie, recoltarea de probe de apă pentru examen microbiologic”, se arată în comunicatul DSP.

Atenţie la simptome!

Hepatita virală A este o boală infecto-contagioasă acută produsă de virusul hepatitic A. Boala apare în focare epidemice sau epidemii, mai frecvent în rândul copiilor și tinerilor şi poate fi transmisă direct, prin intermediul mâini murdare, iar indirect, prin obiecte contaminate de către persoane infectate, prin consumul alimentelor și a apei contaminate.

Perioada de incubație a virusului variază, de regulă, între două și şase săptămâni, timp în care boala poate rămâne asimptomatică. Ulterior, semnele clinice nu apar întotdeauna, dar când există, acestea pot fi similare cu ale unei gripe obișnuite, incluzând, printre altele, stare generală alterată, oboseală, indispoziție, dureri de cap, pierderea poftei de mâncare, grețuri, vărsături, dureri abdominale, colorația galbenă a pielii și mucoaselor, urină de culoare închisă.

Spălaţi-vă pe mâini!

Hepatita A poate fi prevenită prin respectarea regulilor de igienă personală şi colectivă, prin asigurarea și respectarea curățeniei, precum şi prin vaccinare.

Igiena personală riguroasă, în special spălatul corect al mâinilor şi un stil de viaţă sănătos constituie modalități eficiente de prevenire și limitare a apariției de noi cazuri. Curățarea și dezinfectarea frecventă a grupurilor sanitare, consumul de apă numai din surse sigure, spălarea fructelor și legumelor înainte de consum în formă crudă, utilizarea veselei şi tacâmurilor indivuduale şi utilizarea prosoapelor de hârtie sunt măsuri elementare de protecție împotriva hepatitei A.