Gaz... degeaba: 4.000 de gospodării din Bihor sunt racordate la rețele noi de gaz, dar nu le pot folosi

Oamenii s-au grăbit să-și monteze centrale pe gaz. Din optimism sau ca să adune banii mai ușor, mulți nu și-au mai cumpărat lemne sau peleți pentru iarnă. Acum, fiindcă vine frigul, se grăbesc s-o facă. În această situație sunt aproape 4.000 de familii din comunele Nojorid, Oșorhei și Paleu, care au câștigat fonduri europene pentru înființarea unor rețele de gaz.

Lucrările sunt practic finalizate, dar nu pot fi puse în funcțiune, căci Guvernul a virat banii pentru mai puțin de 10% din contravaloarea lor. Din același motiv, la fel vor păți peste 3.400 de familii din alte cinci comune bihorene, Rieni, Pietroasa, Buntești, Drăgănești și Lazuri de Beiuș, unde rețelele trebuie finalizate la anul, dar n-a fost plătit niciun ban firmelor care le execută.

BIHOREANUL vă arată cum incompetența și reaua-credință de la vârful țării lovesc în oamenii de rând, în firme și în angajați.

Din casă-n casă

Anul trecut, locuitorii din Nojorid s-au confruntat cu o problemă „ca la oraș”: nu mai aveau unde își parca mașinile. Străzile erau brăzdate de șanțuri pentru rețeaua de gaz. Lucrările s-au terminat anul acesta și, bucuroși că nu mai trebuie să cumpere lemne sau peleți, au plătit firme care le-au tras țevile în case și le-au montat centrale noi, pe gaz.

„Am așteptat gazul din 2020. Atunci, înainte de alegeri, angajații Primăriei adunau semnături pentru un proiect pe fonduri europene. Cu cât numărul viitorilor consumatori era mai mare, cu atât șansele de aprobare creșteau”, povestește un orădean mutat într-unul dintre noile cartiere din Nojorid.

Cum lucrează tot în oraș, iar acasă ajunge doar seara, se simțea ușurat că o să scape de grija de a cumpăra, tăia și stivui lemne, de a face focul și a curăța cazanul. La fel ca alții, spera că noua rețea de gaz va fi gata în toamna asta, așa că în iulie, când muncitorii au montat racordul în fața porții, a dat 11.000 lei ca să aibă pregătită noua centrală.

„Am înjurat primarul”

Dar nici el, nici ceilalți locuitori nu se vor bucura de gaz anul acesta. „La început am înjurat și eu primarul, ca toată lumea, că nu-i în stare să ducă la capăt o lucrare, dar am aflat că rețeaua este gata și nu din vina Primăriei nu se dă drumul la gaz. Acuma a trebuit să fac rost rapid de lemne, să am până în primăvară”, zice Călin, care a plătit 1.500 lei pe 3 metri cubi.

Un vecin a fost nevoit să procedeze la fel. Săptămâna trecută a aflat că rețeaua nu va funcționa, așa că s-a aprovizionat cu peleți, la 1.250 lei tona. „Baiul e că în vară am depozitat în magazie tot felul de alte lucruri. Acuma a trebuit să le scot, ca să am unde pune peleții”, spune Ovidiu.

7 din 50 

Primarul Petru Baba (foto) afirmă că rețeaua este practic gata, dar șansele să fie dată în folosință anul acesta sunt slabe. „S-au montat toate țevile pe 31,2 kilometri, iar din 1.073 racorduri mai sunt de făcut 89. Se puteau face și astea, dar firma s-a oprit pentru că nu și-a primit banii. A trimis facturi de 50 milioane lei, dar i s-au plătit numai 7 milioane”, explică edilul.

Aceeași situație se întâlnește și în celelalte două comune care s-au asociat cu Nojoridul pentru a-și face rețele pe bani UE. Potrivit primarului din Oșorhei, Ioan Gligor, și aici s-au realizat toți cei 54,1 kilometri de conducte, rămânând de executat 33 de branșamente.

În Paleu, spune edilul Somogyi Ladislau, lucrările sunt finalizate 100%. Au fost executați și cei 50,1 km de rețea, și cele 1.445 racorduri: „La noi n-a mai rămas nimic de făcut”.

„Problema e la Guvern, că nu ne-a virat banii pentru lucrări”, spune primarul din Nojorid.

Între finanțări

Asocierea celor trei primării a depus în decembrie 2020 proiectul pentru rețelele de gaz cu bani UE după ce, sub conducerea orădeanului Marcel Boloș, Ministerul Fondurilor Europene a deschis prima - și de atunci singura - axă pentru finanțarea acestui tip de lucrări cu fonduri comunitare, prin Programul Operațional Infrastructură Mare, în contextul în care în întreaga țară avea acces la gaze naturale doar 35% din populație.

Pe banii din POIM - 253 milioane euro - s-au depus 243 de proiecte, în valoare totală de 2,56 miliarde euro, încă un argument pentru necesitatea unor astfel de investiții.

Din Bihor aveau să fie declarate câștigătoare asocierea comunelor Nojorid, Oșorhei și Paleu, pentru 135,43 km de rețele și racordarea gratuită a 3.722 gospodării, aprobându-i-se suma de 78,312 milioane lei, și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Gaz Sud Bihor, pentru 114,86 km de rețea, cu 3.349 racorduri, în 30 de sate din comunele Rieni, Pietroasa, Buntești, Drăgănești și Lazuri de Beiuș, pentru care suma a fost de 77,414 milioane lei.

Între defrișare și digitalizare

Proiectele din toată țara trebuiau evaluate în 3 luni, așa încât câștigătorii să semneze cât mai rapid contractele de finanțare, să facă licitații, iar lucrările să fie gata până în decembrie 2023.

Evaluarea, însă, a durat 13 luni. Explicația? După schimbarea de Guvern în urma alegerilor de la finele anului 2020, noul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene a devenit Cristian Ghinea, care considera încălzirea cu gaz poluantă, prin urmare proiectele au fost ținute la sertar. Asta, deși tăierea pădurilor este, evident, mult mai puțin ecologică, iar trecerea încălzirii satelor pe energie electrică, cea mai „verde”, ar necesita investiții de zeci de miliarde de euro.

„Rușinos: instituții slabe” 

Selectarea proiectelor câștigătoare pentru finanțările POIM a fost încheiată, prin urmare, nu la începutul anului 2021, ci abia în primăvara lui 2022, iar contractele de finanțare au fost semnate și ele cu întârziere, în luna iunie a aceluiași an. Apoi au urmat licitațiile.

Contractul de execuție pentru Nojorid, Oșorhei și Paleu a fost semnat doar în mai 2023, cu o asociere formată din firmele Avi Prod și Avril SRL care, pentru 68,011 milioane lei, și-a asumat finalizarea lucrărilor până în septembrie 2024.

În cazul ADI Gaz Sud Bihor, lucrurile au mers și mai prost: contractul de execuție a fost semnat abia în ianuarie 2024, pentru că, spune primarul de Rieni, Gheorghe Bota (foto), licitația a fost monitorizată de Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) și procedurile s-au „întins”. „Nu e corect ce au făcut (n.r. - autoritățile centrale). Noi am câștigat bani europeni, firmele își fac treaba, dar nu-s plătite”, spune edilul.

Motivul? Banii din POIM puteau fi cheltuiți până în decembrie 2023, dar cum să reușești când birocrația întârzie totul? „Este o rușine! Oameni slabi la București, instituții slabe! Doi ani ne-au blocat!”, acuză primarul Bota.

În prezent, în Rieni lucrările, cu termen de finalizare în vara următoare, sunt realizate în proporție de 40%, dar asocierea Precon Transilvania, Distrigaz Vest, Gazmind, Luxten Lighting și Trans Ar Trust Instalații nu a primit încă niciun leu din contractul de 66,350 milioane lei.

„Să meargă la cerșit!”

„Efectele sunt grave. Am avut cheltuieli - materiale, salarii, TVA -, dar nu primim banii”, afirmă Ioan Savu, economist la Avril SRL. „Am fost totuși de bună credință, n-am fugit de pe șantier. Ne-am oprit ca să punem presiune pe autorități, să meargă la cerșit de bani!”, spune reprezentantul antreprenorului angajat de asocierea comunelor Nojorid, Oșorhei și Paleu. „Fără bani, riscul este să ne plece oamenii din țară, și oamenii sunt cel mai greu de găsit”, zice el.

Neplata lucrărilor apasă și firmele angajate de asocierea comunelor Rieni, Pietroasa, Buntești, Drăgănești și Lazuri de Beiuș. „Am lucrat de 27 milioane lei și nu ni s-a plătit niciun leu”, spune Sorin Behelean, manager de proiect din partea firmelor.

Doar „s-a discutat” 

Cum responsabilitatea nu e nici a primăriilor, nici a firmelor, guvernanții și-au recunoscut indirect vina și, la începutul anului, au promis o soluție. Vicepreședintele Consiliului Județean Bihor, Mircea Mălan (foto), afirmă că în Guvern s-a analizat încă din ianuarie schimbarea sursei de finanțare: „S-a discutat trecerea finanțării de pe POIM pe AFM (n.r. - Administrația Fondului de Mediu), care are fonduri până în 2027, dar Ministerul Dezvoltării amână”.

Manager de proiect din partea primăriilor, Sebestyen Kinga, spune însă că singurul lucru pe care l-a făcut până acum Guvernul a fost că în august a emis o Ordonanță de Urgență, OUG 104/2024, prin care a modificat legislația privind Fondul de Mediu, pentru a permite și finanțarea rețelelor de gaz. „De atunci așteptăm normele pentru preluarea proiectelor de pe POIM și metodologiile de decontare”, spune Sebestyen.

Cum, însă, politicienii își bat capul doar cu alegerile, mai e de așteptat până ca problema să fie rezolvată. Iar „discuțiile”, prelungite cu lunile, nu țin defel de cald...  

MAI UȘOR DE LA STAT

Cei din urmă vor fi cei dintâi

Paradoxal, comunele din Bihor cărora li s-au respins proiectele cu bani europeni prin POIM o duc mai bine cu realizarea rețelelor de gaz cu bani din bugetul național.

Sânmartin, de exemplu, a primit în anul 2022 o finanțare de 88 milioane lei prin Programul Național de Investiții Anghel Saligny, iar în martie 2023 a semnat cu asocierea Gavella, Distrigaz Vest și Safit Instalații contractul pentru execuția rețelei de 128 kilometri cu 4.080 de racorduri până în vara anului viitor. „Lucrările au ajuns la 70% și facturile sunt plătite până la sfârșitul lunii august. Nu avem probleme”, spune primarul Cristian Laza (foto).

În 2023 a semnat contracte de finanțare cu 88 milioane lei și asocierea primăriilor Aleșd, Aștileu, Tileagd și Țețchea, pentru 133 km de rețele și 4.449 racorduri, executantul Habau SRL având termen de finalizare a lucrărilor septembrie 2025.

Au mai primit bani prin PNDI și comunele Ciumeghiu (30,80 milioane lei) și Cociuba Mare (24,46 milioane lei), pentru rețele de 50,19 km cu 1.060 branșamente și, respectiv, de 53 km cu 1.114 branșamente, lucrările și plățile decurgând normal. În Cociuba Mare, de altfel, rețeaua va fi pusă în funcțiune luna viitoare, după cum afirmă primarul Mihai Sferle.