Numărătoarea inversă a început odată cu vacanţa, iar părinţii fac socoteli să-şi trimită copiii în tabere. Nu puţini cred că acestea sunt un lux, ceea ce, totuşi, nu e cazul celor "de stat".
În Bihor, din şapte astfel de facilităţi funcţionale până la finele anilor 90 au supravieţuit patru, BIHOREANUL evaluând atât condiţiile pe care acestea le oferă, cât şi preţurile percepute. Concluzia? Chiar dacă nu sunt "all inclusive", asigură condiţii confortabile şi siguranţă, la numai 630 lei pentru un sejur de şase zile, cu trei mese pe zi. Mult sub preţul pieţei...
Din 5 iulie
Bihorul este unul dintre cele 33 de judeţe care mai are tabere şcolare aflate în proprietate de stat, administrate de o instituţie publică, Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret. În perioada comunistă erau şase, la Nucet (una dintre cele mai mari din ţară, cu 400 de locuri), la Stâna de Vale, Şuncuiuş, Urviş, Bratca şi Remeţi, iar în anii 90 li s-a adăugat încă una la Oradea, transformată din internatul fostului Liceu de Filologie-Istorie (în prezent Colegiul Naţional Mihai Eminescu).
Tot atunci, însă, una dintre ele, cea de la Stâna de Vale, a fost preluată de Universitatea din Oradea, iar altele trei mai există, de la începutul deceniului următor, doar în inventarul scriptic al DJST, care a preluat patrimoniul fostei Administraţii a Taberelor. Practic, sunt desfiinţate: cele din Nucet şi Roşia în 2000, iar cea din Urviş în 2012.
În prezent, aşadar, în judeţ mai funcţionează doar patru tabere, în Oradea, Şuncuiuş, Bratca şi Remeţi, cu o capacitate totală de 283 de locuri. BIHOREANUL a vizitat trei dintre ele pentru a vedea în ce stare sunt cu două săptămâni înainte de a primi, pe 5 iulie, primele serii de copii din această vară.
Cabană cu camping
La Centrul de Agrement pentru Tineret (aşa se numesc acum taberele) din Valea Brătcuţei, aflat pe versantul sud-estic al platoului carstic Damiş, se ajunge fie cu trenul până în halta Bratca, fie din DN 1 Oradea-Cluj şi apoi încă 10 km pe drumul judeţean DJ 108I.
Dată în folosinţă în anii 60, tabăra a fost construită pe o costişă, pe o suprafaţă de aproape un hectar, şi este un mic complex format din două clădiri din piatră şi cărămidă, una adăpostind o sală de mese cu 80 de locuri şi bucătăria, iar o alta fiind o cabană cu mansardă, cu o capacitate de 24 de locuri, în camere cu câte 4 paturi. Din complex mai fac parte şi 25 de căsuţe din lemn cu câte 2 paturi, acestea având grupuri sanitare exterioare.
Facilităţile sunt întreţinute şi peste tot e curat, fără mirosuri de mucegai ori vreun semn de igrasie. Mobilierul instalat cu câţiva ani în urmă nu este deteriorat, iar saltelele şi lenjeria de pat sunt în stare bună, fără semne de uzură.
Tabăra are inclusiv TV prin cablu, internet cu wi-fi, sisteme de supraveghere video şi de alarmare în caz de incendii. "La fel sunt toate, şi cele de la Remeţi, Şuncuiuş şi Oradea", spune administratorul Ionel Farcalău (foto).
Tot la fel ca pentru celelalte tabere, cu excepţia celei din Oradea, costul unui sejur de şase zile este de 630 lei, adică 105 lei/zi, în care este inclusă cazarea şi trei mese pe zi.
Grupurile de elevi, care în general vin din judeţe sudice, dar şi din Clujul vecin, fac drumeţii pe Valea Brătcuţei, la calcarele cu hiperiţi de la Vadu Crişului, pe Vârful Ţipleu, în Valea şi la Cascada Boiului. De asemenea, se fac excursii de o zi cu autocarul la Ciucea, Valea Drăganului, la Oradea şi în Băile Felix şi 1 Mai, precum şi la Peştera Urşilor.
De drag
Tabăra din Şuncuiuş, în Defileul Crişului Repede, oferă 55 de locuri de cazare pe serie, în camere cu câte 2 până la 4 paturi, cu grupuri sanitare pe fiecare dintre cele trei paliere.
Cunoscută sub denumirea "La Castel", pentru că a fost extinsă în anii 60 cu o clădire "lipită" de un fost conac din piatră al contelui Zichy, tabăra are sală de mese, un club şi terenuri de sport.
Miercurea trecută, administratoarea Ileana Gligor (foto) şi o angajată făceau pregătiri, după ce în primăvară au fost înlocuite instalaţiile sanitare şi de încălzire, iar încăperile zugrăvite. La 75 de ani, femeia spune că lucrează din pasiune. "Soţul meu lucra şi el aici, nu am avut copii şi poate de asta iubesc şi mai mult copiii", s-a confesat ea, mândrindu-se cu un desen primit de la un copil venit cu grupul de la un centru de plasament din Bârlad.
Musafirii obişnuiţi sunt fie sportivi de vârste mici, fie grupuri de elevi şi chiar studenţi din judeţe învecinate, dar şi din Mureş, Bistriţa Năsăud, Timiş, Suceava ori Bacău. "O profesoară din Bistriţa a adus ani la rând mai multe grupuri în fiecare vară", spune administratoarea.
De la Şuncuiuş se fac drumeţii la peştera şi cascada din Vadu Crişului, pe Valea Mişidului, la peşterile Ungurului, Moanei, Lesiana, Fântâna Tâlharilor şi Bătrânului, precum şi excursii cu autocarul la Muzeul memorial Octavian Goga din Ciucea, la Oradea, Băile Felix şi 1 Mai, pe Valea Drăganului şi la Peştera Urşilor.
Prin ordin de ministru
Directorul DJST Bihor, Petruţ Drăgan (foto), afirmă că aceleaşi condiţii ca pe Valea Brătcuţei şi la Şuncuiuş există şi în tabăra de la Remeţi, comuna Bulz, pe Valea Iadului, unde sunt disponibile 50 de locuri într-o clădire cu etaj, cu camere de 4-6 paturi şi grupuri sanitare pe fiecare palier, plus sală de mese cu 55 de locuri, toate recent modernizate.
Dacă aceste trei tabere sunt frecventate şi de elevi din Bihor, cea de-a patra, din Oradea, amenajată în anii 90 prin recompartimentarea fostului internat al Colegiului Naţional Mihai Eminescu, este destinată sportivilor şcolari şi elevilor din ţară, cei mai mulţi venind din Prahova, Tulcea, Gorj, Constanţa, Argeş şi Bacău. "Vin să viziteze Oradea, Băile Felix şi Peştera Urşilor, iar unii fac şi excursii de o zi cu autocarul la Budapesta", explică directorul.
Capacitatea hostelului este de 80 de locuri în camere de câte 4 paturi, iar aici preţul este de 115 lei/zi, deci 690 lei/sejur. Oricum, cam la jumătate din cele mai mici tarife practicate în regim privat, iar asta pentru că sunt stabilite prin ordin de ministru. "În preţul hranei, de exemplu, nu intră decât preţurile produselor şi ingredientelor, fără niciun adaos comercial", spune Drăgan.
Un alt avantaj evidenţiat de directorul DJST este că toate taberele au asistenţă medicală asigurată, iar la începutul fiecărui sezon şi apoi periodic sunt verificate de Direcţia de Sănătate Publică. "Cel puţin din 2015 încoace nu am avut niciun incident, nicio toxiinfecţie alimentară sau altă îmbolnăvire la copiii ajunşi în taberele noastre", subliniază Drăgan.
Părinţii, aşadar, îşi pot trimite copiii în taberele din Bihor pentru că sunt sigure, condiţiile bune, iar preţurile accesibile chiar şi pentru o familie modestă. În fond, de vacanţă ar trebui să se bucure toţi...
CONCERT DE MULŢUMIRE. Amplasarea pe un versant de platou carstic face din cabana şi bungalourile de pe Valea Brătcuţei cea mai pitorească tabără din judeţ. Dotat cu cablu TV, internet wi-fi, sisteme de supraveghere video şi de alarmare la incendii, micul complex a devenit favoritul unei şcoli de muzică din Cluj. "Vara trecută, înainte să plece, elevii au dat un concert pentru localnici în căminul cultural din comună, iar anul acesta au anunţat deja că revin", spune administratorul Ionel Farcalău
TABERE PE HÂRTIE
Degradate şi abandonate
Taberele din Roşia, Urviş (cu câte 80 locuri) şi Nucet (400 locuri) au fost închise la începutul anilor 2000 din cauza neîndeplinirii minimelor condiţii sanitare şi a stării avansate de degradare. Cele din Urviş şi Roşia nu erau conectate la reţele de apă-canalizare şi aveau nevoie de reparaţii capitale, dar MTS nu doar că nu a alocat fonduri pentru ca lucrările să fie executate, ci nici măcar nu a răspuns solicitărilor de a le transfera autorităţilor locale. "Din 2012 nu am primit niciun răspuns", a declarat BIHOREANULUI primarul din Şoimi, Ioan Vaida.
Tabăra din Nucet (foto), înfiinţată la finele anilor 60 în jurul unor barăci destinate anterior muncitorilor de la mina Băiţa, cu o clădire din cărămidă construită în anii 70 şi una în anii 90, a avut aceeaşi soartă. Complexul avea nevoie de fonduri consistente pentru modernizare, însă ministerul nu le-a acordat, având şi "scuza" că terenurile pe care se aflau au fost retrocedate vechilor proprietari, iar clădirile nu erau intabulate în CF. "Acuma sprijinim DJTS, o să suportăm noi cheltuielile de intabulare", spune primarul Mircea Tuduce, care a cerut MTS transferul celor două clădiri. Edilul ar vrea ca una să fie refăcută şi folosită din nou ca tabără, iar o alta să fie demolată pentru ca în locul ei să fie construit un bloc ANL.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.