După ce, în 2019, au câştigat la Tribunalul Uniunii Europene despăgubiri de 190 de milioane de euro din partea României, sumă compusă din ajutorul de stat neplătit de România la care s-au adăugat şi penalităţi, fraţii Ioan şi Viorel Micula ar putea să dea banii înapoi.
Avocatul general al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) susţine că Tribunalul UE a făcut o eroare, iar dosarul ar trebui rejudecat.
Cum a început
Procesul dintre fraţii Micula şi Statul Român este unul notoriu. Pentru că în 2005 România a suspendat, cu trei ani mai devreme decât promisese printr-o ordonanţă din 1998, ajutoarele de stat pe care le acordau investitorilor din regiuni defavorizate, implicit grupului de firme European Food and Drinks, patronat de fraţii gemeni Ioan şi Viorel Micula, cei doi, în calitate de investitori suedezi cu rezidenţă în Români, şi companiile lor au deschis un proces prin care au cerut despăgubiri pentru prejudiciile cauzate de revocarea ajutorului de stat. În 2013, un tribunal arbitral a decis că România nu a reușit să asigure un tratament just și echitabil investițiilor și a acordat reclamanților despăgubiri în cuantum de aproximativ 180 de milioane de euro.
În anul 2015, Comisia Europeană a adoptat o decizie prin care se declara că plata despăgubirii constituie un ajutor de stat și a solicitat României să recupereze sumele deja plătite și să se abțină de la orice altă plată.
Sesizat cu această situaţie, în 2019, Tribunalul Uniunii Europene a anulat decizia din 2015 a Comisiei Europene, pe motiv că aceasta nu era competentă să examineze în lumina dreptului ajutoarelor de stat despăgubirea care viza compensarea prejudiciului suferit prin retragerea prematură a unui regim de stimulare, înaintea aderării României la Uniunea Europeană, și că această despăgubire nu constituia un ajutor de stat.
Judecătorii vor decide
Decizia Tribunalului Uniunii Europene din 2019 a fost atacată cu recurs de Comisia Europeană, care solicită CJUE să anuleze hotărârea, iar pe 1 iulie, avocatul general Maciej Szpunar a prezentat concluziile în proces.
Potrivit unui comunicat transmis de CJUE, în opinia lui Szpunar, „Tribunalul a săvârșit o eroare de drept și o eroare în calificarea juridică a faptelor statuând că ajutorul în discuție fusese acordat la momentul încălcării de către România a tratatului bilateral de investiţii (n.r. între România şi Suedia), întrucât presupusa măsură de ajutor a fost acordată la momentul în care a fost recunoscut dreptul de a primi despăgubirea și în care, în mod corelativ, România a fost obligată să plătească această despăgubire, respectiv după adoptarea hotărârii arbitrale, cu ocazia punerii sale în aplicare de către România. Or, acest moment era ulterior aderării României la Uniune. Rezultă că dreptul Uniunii era aplicabil acestei măsuri și că Comisia era competentă, în temeiul articolului 108 TFUE, să examineze despăgubirea în discuție în lumina dreptului ajutoarelor de stat”.
Avocatul general propune Curții să anuleze hotărârea atacată și să trimită cauza spre rejudecare la Tribunal, iar întreaga sa pledoarie poate fi citită aici.
Concluziile lui nu sunt obligatorii pentru Curtea de Justiție. Misiunea avocaților generali este de a propune Curții, în deplină independență, o soluție juridică în cauza care le este atribuită. Judecătorii Curții urmează să delibereze în această cauză, ia şi să pronunţe o hotărâre.
Citeşte mai jos întregul comunicat al CJUE:
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.